Pieţele bursiere europene au debutat în 2026 la noi maxime istorice, investitorii intrând într-un an care se anunţă decisiv pentru raliul alimentat de inteligenţa artificială, pentru schimbarea conducerii Rezervei Federale americane şi pentru o perioadă de volatilitate sporită sub preşedinţia lui Donald Trump.
La Londra, indicele FTSE 100 a atins pentru prima dată în istorie pragul psihologic de 10.000 de puncte, în timp ce indicele pan-european STOXX 600 a urcat la un nou record şi se îndreaptă spre a treia săptămână consecutivă de creştere. STOXX 600 a încheiat anul 2025 cu cea mai bună performanţă din 2021 încoace, susţinut de scăderea ratelor dobânzilor, stimulul fiscal din Germania şi o rotaţie a capitalului dinspre acţiunile tehnologice americane supraevaluate către Europa.
Euforia nu s-a limitat la Europa. În Asia, bursa din Hong Kong a deschis anul 2026 la un maxim al ultimelor şase săptămâni, în timp ce pieţele din Taiwan, Coreea de Sud şi Singapore au atins niveluri record. Bursele din Japonia şi China au fost închise.
În SUA, contractele futures indicau un start pozitiv, cu S&P 500 futures în creştere cu 0,5% şi Nasdaq futures în urcare cu 1%.
Pe pieţele de materii prime, metalele preţioase şi-au extins raliul accelerat început anul trecut. Aurul pe piaţa spot a crescut cu 1,6%, până la 4.384 de dolari uncia, iar argintul a urcat cu 4,3%, la 74,37 dolari uncia.
Creşterea aurului din 2025 a fost cea mai mare din ultimii 46 de ani, în timp ce argintul şi platina au înregistrat cele mai mari avansuri anuale din istorie, alimentate de tăierile de dobândă ale Fed, tensiunile geopolitice, achiziţiile masive ale băncilor centrale şi intrările consistente în ETF-uri.
Anul 2025 a fost unul extrem de favorabil pentru pieţele de acţiuni, în pofida unui context dificil, marcat de războaie comerciale, cel mai lung „government shutdown” din istoria SUA, tensiuni geopolitice şi presiuni politice asupra independenţei băncilor centrale.
În 2026, atenţia investitorilor se va concentra în mare măsură pe rezilienţa economiei americane şi pe traiectoria politicii monetare a Rezervei Federale. În zilele următoare urmează să fie publicate o serie de date economice amânate din cauza blocajului guvernamental din SUA, considerate esenţiale pentru a evalua cât de departe pot merge reducerile de dobândă.
Pieţele estimează în prezent o probabilitate de 15% pentru o reducere a dobânzii chiar în această lună, dar anticipează încă două tăieri pe parcursul anului.
Pe piaţa valutară, dolarul a fost relativ stabil. Euro a coborât uşor la 1,1729 dolari, lira sterlină a şters câştigurile iniţiale şi s-a stabilizat la 1,3456 dolari, iar yenul japonez s-a menţinut la 156,86 yeni pentru un dolar, nivel care continuă să alimenteze temeri privind o posibilă intervenţie a autorităţilor de la Tokyo.
Slăbiciunea dolarului reflectă aşteptările privind relaxarea monetară a Fed, într-un context în care unele bănci centrale din alte economii majore ar putea reveni la majorări de dobândă. În 2025, moneda americană a înregistrat cea mai mare scădere anuală din ultimii opt ani.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels