Cea mai veche cale ferată din Principatele Române va intra
într-o nouă etapă. Inaugurată în anul 1869, linia București – Giurgiu urmează să
fie electrificată și modernizată cu fonduri europene. La solicitarea
„Adevărul”, CFR Infrastructură a a oferit detalii exacte despre
termenele de execuție, dar și despre modul în care se va circula în perioada
lucrărilor.
FOTO Arhivă
După 19 ani de așteptare, perioadă în care circulația
feroviară a fost suspendată, trenurile de călători au revenit în iunie 2024 pe
ruta istorică dintre București și Giurgiu, odată cu finalizarea noului pod
peste Argeș, la Grădiștea, construit în locul celui prăbușit. Acum,
autoritățile vor să facă pasul decisiv prin modernizarea și electrificarea
întregului tronson, între Gara de Nord și frontiera cu Bulgaria.
CFR Infrastructură a încheiat anul trecut un contract cu
Asocierea RailWorks (Arcada – Alstom), care vizează nu doar electrificarea, ci
și rezolvarea punctelor critice rămase, precum zona localității Daia. Aici va
fi construit un nou viaduct pentru a elimina restricțiile actuale de tonaj,
care obligă trenurile de marfă să ocolească în continuare prin Videle.
Calendarul lucrărilor: Șantierul propriu-zis începe în
2026
Potrivit datelor transmise de operatorul infrastructurii
feroviare la solicitarea „Adevărul”, ordinul pentru începerea proiectării a
fost emis pe 22 septembrie. Această fază va dura șase luni, urmând ca din
primăvara anului 2026 să înceapă execuția propriu-zisă, care se va întinde pe
doi ani și jumătate. Prin urmare, într-un scenariu optimist, lucrările ar
trebui finalizate până la finele anului 2028.
Noul pod feroviar de la Grădiștea
Se mai închide circulația? Explicațiile CFR pentru
călători
Cea mai mare temere a călătorilor – o nouă suspendare totală
a traficului – este infirmată de oficialii CFR, în răspunsul transmis la
solicitarea „Adevărul”. Pe durata celor doi ani și jumătate de șantier,
circulația se va desfășura adaptat: pe sectoarele cu linie dublă, trenurile vor
circula alternativ pe un singur fir, în timp ce pe zonele cu linie simplă vor
fi instituite închideri temporare, programate. Planul are ca scop menținerea
conectivității feroviare, în timp ce infrastructura este reconstruită din
temelii pentru viteze de până la 120 km/h.
Dincolo de reabilitarea clădirilor și a peroanelor,
proiectul aduce tehnologie de ultimă oră, de la sistemul de semnalizare ETCS
Nivel 2, până la substații de tracțiune la Jilava și Frătești și sisteme
ecologice de protecție a faunei.
În prezent, pe ruta feroviară București–Giurgiu circulă, în
zilele lucrătoare, șapte trenuri regio, dintre care șase pornesc din Gara de
Nord, iar unul din Gara Basarab. Toate au oprire în Gara Progresul. Din Gara de
Nord până la Giurgiu, cel mai rapid tren parcurge distanța în 2 ore și 16
minute, însă dacă călătoria începe din Progresul, durata scade la o oră și 23
de minute. Prețul integral al unui bilet este de 21 de lei din București Nord,
respectiv 13,5 lei din Progresul. Ca termen de comparație, principalii
competitori ai CFR Călători, firmele de maxi-taxi, practică un tarif de 25 de
lei, însă călătoria nu durează mai mult de o oră și 10 minute.
Scurt istoric al căii ferate București – Giurgiu
Istoria primei linii de cale ferată din Țările Române,
București Filaret – Giurgiu, a început să se scrie în 1865, odată cu
concesionarea acordată societății britanice Barkley – Stabiforth. Realizarea
liniei a durat aproape doi ani, între 1867 și 1869, iar costul unui kilometru a
fost de 193 lei aur, la care s-au adăugat și cheltuielile cu exproprierile
efectuate de stat, potrivit unui studiu realizat de Mihaela Manolache, de la
Biblioteca Națională.
Cu o lungime de 67,171 km, arată sursa citată, linia
București Filaret – Giurgiu a avut patru poduri metalice, proiectate de
inginerul-șef William McCandlish, care traversau râurile Sabarul Mare, Sabarul
Mic, Argeș și Neajlov (Nesbor), cu lungimi cuprinse între 19,95 m și 146,96 m.
La 19/31 octombrie 1869 a fost inaugurată oficial linia
București Filaret–Giurgiu. În prima călătorie oficială, locomotiva trenului,
denumită „Mihaiu Bravu”, a fost condusă chiar de J. T. Barkley. O a doua
garnitură de vagoane a plecat la 15 minute după prima, fiind remorcată de
locomotiva „Dunărea”, condusă de primul mecanic român, Nicolae Tănase.
Vagoanele fuseseră construite în Anglia, la Manchester, de fabrica Ashbury.
„Gradul de civilizație al unui popor se măsoară prin numărul
kilometrilor căilor sale ferate”, declara prim-ministrul de la acea vreme,
Dimitrie Ghica, pe peronul Gării Giurgiu.