Transformările rapide ale piețelor de energie din Europa Centrală și de Est, accelerate de expansiunea regenerabilelor, congestiile de rețea și volatilitatea structurală a prețurilor, generează un peisaj investițional profund asimetric. România se află în această tendință, dar cu particularități accentuate de capacități instituționale limitate, infrastructură electrică subdimensionată și intervenții legislative imprevizibile.
România are o infrastructură electrică subdoimensionată. Foto arhivă
În acest
context, diferite categorii de actori economici resimt impactul
într-o manieră diferențiată, ceea ce redefinește câștigătorii
și perdanții pieței energetice în 2026.
Impactul asupra investitorilor
Investitorii mari (fonduri internaționale, jucători strategici): Pentru
investitorii instituționali, România devine simultan o sursă de
oportunități și de riscuri.
Pe
partea negativă, principalele provocări derivă din riscul de
reglementare arbitrară, care amplifică percepția de instabilitate
și creștere a costului capitalului. În consecință,
bancabilitatea proiectelor scade, iar ciclurile de finanțare devin
mai lungi și mai costisitoare. „Blocajele la
conectare în sistemele electro energetice în zonele cu densitate
mare de proiecte (Dobrogea, Banat, Moldova), generând întârzieri
de până la 12–36 de luni. Aceste întârzieri erodează valoarea
netă actualizată a investițiilor și pun presiune pe lanțul
contractual. Prețurile
negative sau apropiate de zero în intervalul diurn, care afectează
producătorii de energie electric[ fără contract bilaterale (PPAs)
și reduce veniturile pe termen scurt”, consideră expertul în energie Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI).
Potrivit acestuia, pe
partea pozitivă, însă, marii investitori se află într-o poziție
structural avantajoasă: ei pot domina
piețele emergente ale flexibilității — baterii la scară mare,
agregare, demand-response, optimizare multi-tehnologie — domenii
unde barierele la intrare sunt ridicate și concurența este
limitată; au acces la
instrumentul european de finanțare, care, atunci când sunt
proiectate într-un calendar matur, generează rate de rentabilitate
superioare mediei pieței; pot apărea
active aflate în dificultate la valori substanțiale reduse,
profitând de eșecurile investitorilor mai mici, vulnerabili la
volatilitate și la modificarea reglementării.
„Investitorii
mari sunt net câștigători dacă internalizează noua paradigmă
energetică — caracterizată de volatilitate, flexibilitate și
integrare infrastructurală. Un portofoliu bazat exclusiv pe solar
tradițional devine sub-optim și expus riscurilor sistemice”, punctează expertul.
Investitorii mici și medii (proiecte <20 MW, rooftop comercial,
prosumatori investiționali): această
categorie este dezavantajată.
Impactul negativ provine din: volatilitatea
extremă a pieței spot, cu perioade frecvente de preț zero sau
negativ, ceea ce face veniturile imprevizibile și expune proiectele
la riscul de insolvență; obligația
emergentă de a integra baterii, ca urmare a presiunilor
operatorilor de rețea; pentru mulți investitori mici, costurile
sunt prohibitive; posibile
tensiuni în lanțurile globale de aprovizionare, care ar conduce la
costuri crescute pentru panouri, invertoare și sisteme de stocare.
„În
ansamblu, investitorii mici nu dispun de capacitatea financiară și
operațională necesară pentru a gestiona volatilitatea structurală
a pieței.
Investitorii
mici sunt primii afectați negativ de noul climat energetic. În
absența stocării și a contractelor bilaterale, majoritatea riscă
pierderi economice în 2026”, a adăugat expertul în energie.
Impactul asupra consumatorilor
Consumatorii casnici: pentru
gospodării, efectele sunt ambivalente, dar înclină spre negativ pe
termen mediu.
Factori
negativi sunt expirarea
schemelor de plafonare a prețurilor în lipsa pregătirii
liberalizării pieței de gaze poate conduce la majorări bruște
ale facturilor; infrastructura
locală deficitară poate genera întreruperi mai dese, în special
în zonele urbane dense și în mediul rural la vârfuri de consum; concurența
redusă în retailul de energie menține prețuri ridicate și
limitează opțiunile consumatorilor.
Factori
pozitivi sunt: prosumatorii
beneficiază temporar de avantajul producerii locale, dar acest
avantaj se erodează rapid odată cu reducerea compensației,
scăderea prețurilor spot în
orele de zi,
suprasaturarea locală a
rețelei.
„Consumatorii
casnici intră într-o perioadă de instabilitate tarifară.
Protecția politică nu poate compensa pe termen lung lung
dezechilibrele structurale ale pieței”, a declarat Dumitru Chisăliță.
IMM-urile și consumatorii non-casnici mici: acești
actori sunt cei mai vulnerabili.
Impact
negativ: Expunerea
directă la prețurile pieței, în contextul unei volatilități
accentuate; creșterea costurilor energetice
afectează competitivitatea exportatorilor români; lipsa de
predictibilitate îngreunează planificarea bugetară și
investițională.
„IMM-urile,
în special cele dependente de furnizorii tradiționali, sunt printre
cei mai afectați. Soluții de tip mini-PPA și sisteme off-grid
devin, pentru mulți, o strategie de supraviețuire”, a adăugat specialistul.
Impactul asupra companiilor
Marii consumatori industriali (metalurgie, ciment, petrochimie)
Impactul negativ este dat de: costurile
energetice pot rămâne superioare mediei UE, ceea ce accentuează
riscul de relocare sau pierdere de competitivitate; sistemele
actuale penalizează lipsa flexibilității consumului industrial; infrastructura
electrică insuficientă limitează ritmul de electrificare (de ex.
trecerea la proces electrificat sau la pompe de căldură în zona
industrială).
Impactul pozitiv: accesul
preferențial la PPA-uri pe termen lung cu preț fix aduce
stabilitate și poate reduce costurile medii multi-anuale; industria
mare este cel mai bine poziționată să investească în soluții
behind-the-meter (fotovoltaic, cogenerare, baterii), reducând
dependența de piața angro.
„Marii
consumatori industriali pot transforma volatilitatea într-un avantaj
prin investiții în autonomie energetică. În lipsa acestor
investiții, sunt expuși unui risc competitiv sever”, explică specialistul.
Companii medii și mari din retail, logistică, HoReCa și IT
Impact
negativ: volatilitatea
costurilor energetice erodează marjele de profit; lipsa
managementului energetic conduce la dependență față de furnizori
de energie.
Impact
pozitiv: investițiile în rooftop solar,
baterii și PPA locale pot reduce costurile totale cu 20–40%; electrificarea flotelor scade
costul operațional și reduce volatilitatea asociată
combustibililor fosili.
„Companiile
capabile să dezvolte micro-sisteme energetice proprii vor dobândi
un avantaj competitiv direct și sustenabil”, se arată în analiza AEI
Furnizorii și traderii de energie
Impactul negativ este dat de volatilitatea
extremă crește necesarul de garanții financiare și expune
furnizorii la risc de lichiditate și de schimbările
legislative imprevizibile generează pierderi contabile și
dificultăți de conformitate.
Impactul pozitiv este dat de piața serviciilor de agregare,
trading avansat, flexibilitate și optimizare se extinde rapid, dar și de faptul că traderii
agili pot valorifica oportunități de arbitraj , PPA-uri și
servicii de hedging.
„Profititabilitatea
se deplasează din furnizarea tradițională către trading, agregare
și optimizarea portofoliilor energetice”, arată expertul.
Câștigători și perdanți din 2026
Potrivit acestuia, câștigătorii și perdanții din 2026 pe piața de energie sunt:
„Transformările
din sectorul energetic românesc creează un mediu investițional
dominat de volatilitate, fragmentare și necesitatea flexibilității.
Actorii mari, cu acces la capital și expertiză tehnologică, sunt
cel mai bine poziționați pentru a captura oportunități emergente.
În contrast, investitorii mici, consumatorii vulnerabili și
companiile fără strategie energetică riscă să fie marginalizați,
să achite prețuri mari sau să intre în faliment.
Noul
ecosistem energetic va recompensa integrarea, stocarea, agilitatea și
capacitatea de a gestiona riscul, nu simpla deținere a capacității
de producție. Piața românească intră într-o etapă în care
avantajele competitive se câștigă prin sofisticare tehnologică și
financiară, nu prin volum sau simplă prezență”, avertizează expertul în energie.