Duminica, 04 Ianuarie 2026, ora 15:55
7528 citiri
Indicator rutier, București – zona Universitate / FOTO: Unsplash.com
Un indicator mai puțin întâlnit pe drumurile publice ar putea fi trecut cu vederea, din diverse motive, de unii șoferi. Însă acest indicator rutier are un rol important și anume semnalarea unor drumuri cu risc ridicat de producere de accidente rutiere.
Indicatorul numit „punct negru” sau „hotspot” este montat, de obicei, la marginea drumurilor care au un nivel de siguranță mai scăzut și pe care s-au și produs evenimente nefericite. Poate fi vorba despre un drum cu o curbă ce poate surprinde șoferul, fie un drum cu o vizibilitate scăzută, ori cu o benzi foarte înguste. Peste 170 de astfel de indicatoare există în România, potrivit datelor oficiale transmise de Ministerul Transporturilor, pentru Ziare.com. În aceste zone, șoferii trebuie să circule cu și mai multă prudență.
Consiliul Interministerial pentru Siguranță Rutieră (CISR) a consemnat măsurile de siguranță luate pe drumurile publice în ultimii ani, pentru a combate fenomenul morților pe șosele.
„La nivelul MAI a fost întocmită Analiza accidentelor rutiere produse pe fondul nerespectării regimului legal de viteză sau neadaptării vitezei la condițiile de drum, pe drumurile naționale şi autostrăzi (…) Rezultatele analizei s-au concretizat într-o hartă a zonelor periculoase (hotspots) unde s-au produs accidente rutiere pe fondul nerespectării regimului legal de viteză sau neadaptării vitezei la condițiile de drum”, a transmis Ministerul Transporturilor, pentru Ziare.com.
Măsurile de management al riscului în cazul drumurilor cu „bulină neagră”apartamente de vanzare bucuresti 3 camere
În urma identificării drumurilor cu cel mai ridicat risc de accidente, specialiștii din cadrul instituțiilor publice au stabilit reducerea vitezei de deplasare pe anumite sectoare.
„Analiza a constituit fundamentarea necesară cu privire la reducerea limitei legale de viteză pe 145 de sectoare de drum național sau autostradă situate în zona a 75 de hotspoturi rutiere, din totalul de 171 de hotspoturi identificate. Fiecare decizie de reducere a limitei legale de viteză a fost luată în urma deplasării în teren a unei comisii formate din reprezentanți ai poliției rutiere şi ai administratorului drumului în vederea identificării locului exact al fiecărui hotspot și verificării întregului sector de drum din punct de vedere al caracteristicilor platformei acestuia – aliniament, curbe, rampe, pante etc. – și al existenței elementelor care concură la creșterea gradului de siguranță rutieră – trotuare, piste pentru biciclete, covoare antiderapante de culoare roșie amplasate înaintea trecerilor pentru pietoni sau amenajarea unui spațiu median denivelat de refugiu, marcaje rutiere rezonatoare atât pentru separarea sensurilor de circulație, cât şi pentru delimitarea părți carosabile, iluminat public, parapet de protecție, inclusiv lateral, pe sectoarele de drum situate în curbe periculoase ori cu diferență mare de nivel, indicatoare rutiere prevăzute cu lămpi cu lumină galbenă intermitentă sau panouri pentru semnalizarea unor situații deosebite etc.
Astfel, reducerea limitei legale de viteză s-a realizat doar pe acele sectoare de drum pe care au fost identificate puține elemente de siguranță dintre cele enumerate mai sus, iar noua limită de viteză a fost stabilită, în funcţie de lungimea fiecărui hotspot, pe întregul sector de drum ori doar pe anumite porțiuni, mai scurte. De exemplu: în curbe periculoase, pe sectoare cu vizibilitate redusă etc.”, a mai precizat MT.
Șoferii din România nu prea conștientizează riscurile, avertizează Titi Aur
În ceea ce-i privește pe șoferii români, una dintre principalele lor probleme se referă la managementul riscului, deficitar. „Mie nu mi se poate întâmpla!” este o atitudine periculoasă, avertizează Titi Aur.
„Prima greșeală pe care o fac în orice anotimp este că din lipsă de informare, de educație din acest punct de vedere, șoferii nu conștientizează ce li se poate întâmpla: de exemplu, ce se poate întâmpla dacă nu am o mașină pregătită iarna.
Șoferul trebuie să conștientizeze că i se poate întâmpla și lui (n.r. – ceva rău). Asta nu e valabil doar cu mașina, ci în viață, în general. Auzim că unii s-au îmbolnăvit, că au căzut pe scări și și-au rupt piciorul etc. Ca să te protejezi, în primul rând trebuie să știi ce ai de făcut, ca să nu te expui unor pericole. Pe urmă trebuie să intervină sistemul de conștientizare, pentru a-ți da seama că și ție ți se poate întâmpla”, a explicat campionul de raliuri, într-un interviu pentru Ziare.com.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent