Luni, 05 Ianuarie 2026, ora 15:15
2768 citiri
Vicepreședintele CSM Claudiu Sandu FOTO captură video YouTube/Recorder ”Justiție capturată”
Patru asociații profesionale ale magistraților din România au cerut public demisia de onoare a procurorului Claudiu Sandu din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), acuzându-l că promovează idei „de tip stalinist” care pun în pericol independența justiției.
Reacția survine după declarațiile făcute pe 3 ianuarie 2026, în care Sandu a susținut abolirea inamovibilității judecătorilor și introducerea unor „comisii de vetting” pentru magistrați, calificând sistemul de justiție drept „putred”, potrivit unui comunicat comun emis de Uniunea Națională a Judecătorilor din România, Asociația Magistraților din România, Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului și Asociația Procurorilor din România.
„Gravitatea lor este cu atât mai mare cu cât domnul Claudiu Sandu este reprezentant al procurorilor în Consiliul Superior al Magistraturii și, la data respectivă, era vicepreședinte al Consiliului”, se arată în documentul citat de stiripesurse.ro, amintindu-se că, potrivit articolului 133 din Constituție, CSM este „garantul independenței justiției”. Asociațiile subliniază că discursul lui Sandu este incompatibil cu rolul pe care îl deține într-o autoritate constituțională.
Criticile se concentrează în special pe propunerea introducerii unor mecanisme externe de evaluare a magistraților, bazate pe criterii vagi precum „reputația morală”. Potrivit comunicatului, astfel de propuneri „încalcă prevederile constituționale care garantează inamovibilitatea judecătorilor” și deschid calea unor „ingerințe politice sau ideologice fără precedent în justiție”. Semnatarii fac o paralelă explicită cu epurările comuniste, menționând că astfel de comisii nu au mai existat „de la instaurarea comunismului în România, prin comisarii sovietici ghidați de Vishinsky, cunoscutul procuror al lui Stalin”.
Reprezentanții asociațiilor reamintesc că, imediat după instaurarea regimului comunist, comuniștii au creat „comisii de evaluare” a judecătorilor, iar cei considerați indezirabili au fost eliminați din sistem. În contextul actual, aceștia subliniază că discuțiile despre evaluarea magistraților ar trebui să fie limitate strict la statutul procurorilor, „care diferă constituțional de cel al judecătorilor, inclusiv sub aspectul inamovibilității”.
apartamente de vanzare bucuresti 2 camereEtică, responsabilitate și rolul vicepreședintelui CSM
Asociațiile resping și calificarea generală a justiției române drept „putredă”, considerând-o „nejustificată, iresponsabilă și contrazisă de realitate”. Documentul amintește că rapoartele europene privind statul de drept reflectă progrese semnificative ale sistemului judiciar, care au condus la ridicarea MCV, aderarea deplină la spațiul Schengen și avansarea procedurilor de aderare la OCDE.
Semnatarii subliniază că, din poziția de vicepreședinte al CSM și președinte al secției pentru procurori, Claudiu Sandu avea „nu doar dreptul, ci și obligația de a identifica și remedia eventuale abuzuri, abateri disciplinare sau încălcări ale normelor deontologice, dacă era cazul”. În plus, ei amintesc că proiectele cu care Sandu a candidat pentru funcțiile în CSM nu conțineau ideea unei „putreziciuni” a sistemului. „Se pune întrebarea îndreptățită în numele cui vorbește, de vreme ce procurorii care l-au votat nu au avut o astfel de bază de analiză a candidaturii sale când l-au trimis în CSM”, se precizează în comunicat, catalogând discursul drept un „episod dintr-o campanie fără precedent de discreditare a autorității judecătorești”.
Ca urmare, organizațiile solicită demisia de onoare a lui Claudiu Sandu, argumentând că un membru al CSM care promovează idei „vădit contrare independenței justiției” și discreditează sistemul judiciar „nu mai poate beneficia de legitimitatea necesară exercitării acestei funcții”. Acestea califică cererea drept „gest minim de responsabilitate instituțională și respect față de principiile statului de drept”.
În încheiere, asociațiile profesionale reafirmă că orice discuție privind reformarea sistemului judiciar trebuie purtată „exclusiv în cadrul legal și constituțional”, cu scopul consolidării și nu subminării puterii judecătorești.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent