Piața gazelor naturale din România se află într-un moment de
incertitudine majoră, în condițiile în care la 1 aprilie expiră schema de
plafonare a prețurilor. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia
Inteligentă, avertizează că, pe fondul lipsei de transparență a instituțiilor,
facturile românilor pot crește cu până la 30%, subliniind însă că există și
posibilitatea ca acestea să scadă, dacă tendința de scădere a prețurilor pe
piețele internaționale se va menține.
Protest organizat de către Declic în fața Ministerului Energiei. FOTO: Inquam Photos / George Călin
În acest moment, piața românească de profil pare să ignore
tendințele de scădere de pe bursele internaționale, menținând prețurile la 0,31
lei /kWh – limita maximă permisă de lege. Dumitru Chisăliță a explicat pentru Adevărul
că, în acest moment, absolut toate scenariile de preț sunt posibile: creștere, menține
sau reducere.
„Încă suntem în „1X2”, adică, la momentul de față, avem
două situații. Dacă ne uităm la puținele oferte care au apărut în piață anul
trecut, vedem că aceste oferte vin cu niște prețuri mai mari decât prețul
plafonat, dacă luăm prețul plafonat ca reper. Acum, dacă ne uităm, pe de altă
parte, la ceea ce se întâmplă în platforma ANRE, în mod normal, toți furnizorii
care vând gaze naturale au obligația de a pune oferte în această platformă.
Aici vedem că sunt șase oferte și toate sunt la 0,31 lei / kWh, cu TVA
inclus, adică exact prețul plafonat. În același timp, trebuie să ne uităm la ce
se întâmplă pe burse și, coroborând cu taxele, tarifele și alte tipuri de
costuri suplimentare care sunt atașate prețului de bază al gazului natural,
vedem că tendința, la nivel european și chiar mondial, este de scădere”, a
declarat Dumitru Chisăliță.
Comparator de prețuri ANRE
Prețurile la gaze ar putea crește cu 30%
Coroborarea elementelor din piața locală cu realitățile
externe indică o volatilitate extremă pentru perioada de după 1 aprilie. Deși
teoretic prețul ar putea să scadă, absența unei pregătiri timpurii a pieței ar
putea genera un efect invers.
„Coroborând toate aceste elemente, revenim la „unu X
doi”. Unu, în sensul în care avem aceste puține oferte care sunt mai mari decât
prețul care este, în majoritate, plafonat. X-ul: cele șase oferte care sunt pe
comparatorul ANRE, care sunt aceleași. Și doi: aceste tendințe care există la
nivel european și mondial. Deci putem să spunem că, plecând de la această
situație procentuală, am putea avea o variație de la minus 5% până la plus 30%,
așa cum arată analizele, după 1 aprilie 2026, pentru prețul gazelor naturale”,
avertizează președintele Asociației Energia Inteligentă.
Consumatorii trebuie să rămână vigilenți
Dumitru Chisăliță îi sfătuiește pe români să rămână
vigilenți și să urmărească cu atenție ofertele furnizorilor.
„Din păcate, la momentul de față, având în vedere că
ofertele sunt aceleași la toți furnizorii – vorbesc de comparatorul ANRE –,
oamenii nu prea au ce să facă. Adică, și dacă și-ar dori să meargă acum către
un alt furnizor, nu ar primi un preț mai mic decât prețul plafonat. Toate
ofertele se învârt în acest interval și, din păcate, consumatorii, la momentul
de față, nu pot fi decât vigilenți. Vigilenți în sensul că, dacă lucrurile vor
evolua spre o concurență, așa cu ar trebui să fie, atunci, într-adevăr, să se
orienteze către acea ofertă care le convine cel mai mult, le aduce cele mai
mari beneficii bănești și, în același timp, le oferă siguranță din partea
furnizorului”, a mai precizat acesta.
Pericolul tăcerii instituționale
Dincolo de cifre, cea mai mare vulnerabilitate a sistemului
pare să fie lipsa de comunicare și de acțiune a autorităților, care lasă piața
într-o stare de blocaj tehnic. Traderii și furnizorii se confruntă cu o penurie
de gaze pe burse pentru tranzacționare viitoare, ceea ce creează premisele unei
crize de ofertă.
„În același timp, cred că problema este acum la nivelul
instituțiilor, instituții care, practic, prin tăcerea și așteptarea pe care le
practică, nu transmit nimic altceva decât intenția că există posibilitatea să
se întâmple orice la 1 aprilie. Adică există riscul să se neliberalizeze piața
gazelor naturale, ceea ce face ca piața, de fapt, să nu funcționeze, să fie
înghețată, să fie blocată prin lipsa de gaze la nivelul traderilor,
importatorilor și producătorilor, pe bursele de gaze, dar și la nivelul furnizorilor
către clienții lor. Toate acestea culminează cu temerea care se instaurează tot
mai mult că, practic, urmează 1 aprilie, iar furnizorii și traderii nu știu ce
vor face. Această situație este suplimentată de simularea că nu ar exista gaze
pe piață, respectiv că nu sunt gaze puse pe burse pentru a fi tranzacționate”,
a concluzionat Dumitru Chisăliță pentru Adevărul.