Guvernul nu are intenția de a modifica impozitarea pe mașini, în ciuda faptului că proprietarii de vehicule și șoferii au semnalat numeroase anomalii, în special în cazul mașinilor hibride, care sunt impozitate de câteva ori mai mult decât mașini diesel vechi, extrem de poluante, non‑Euro.

„Nu există intenție de modificare”, arată un răspuns transmis de purtătorul de cuvânt al Guvernului, la solicitarea Economedia.

Guvernul explică pentru Economedia că sistemul de impozitare a autovehiculelor a fost construit „pe baza unui criteriu administrativ stabil și ușor de aplicat, respectiv capacitatea cilindrică a motorului, exprimată în fracțiuni de 200 cm³”.

Conform Executivului, acest mecanism, utilizat în mod tradițional, a fost menținut ca structură de bază pentru a asigura continuitate, predictibilitate și aplicare uniformă la nivelul autorităților locale. „Autoritățile erau pregătite, software-urile lor erau adaptate la aceste tipuri de calcule”, arată Guvernul.

Instituția explică faptul că, în cadrul reformei asumate prin jalonului M59 din PNRR privind impozitarea mașinilor în funcție de poluare, nu a fost modificată arhitectura sistemului, ci au fost modificate valorile aplicabile fiecărei fracțiuni de 200 cm³.

– articolul continuă mai jos –

„Aceste valori au fost diferențiate în funcție de norma de poluare Euro a vehiculului, astfel încât impozitarea să reflecte impactul diferit asupra mediului al vehiculelor cu aceeași cilindree, dar tehnologii diferite. Prin această abordare, vehiculele încadrate în norme Euro mai vechi suportă valori mai ridicate pe fracțiune, în timp ce vehiculele conforme cu standarde Euro recente beneficiază de valori mai reduse sau de creșteri temperate ale impozitului. Diferențierea este bazată pe criterii obiective, armonizate la nivel european și ușor verificabile, fiind compatibilă cu cerințele de politică publică asumate prin PNRR”, arată Guvernul.

Referitor la impozitarea masinilor hibride, Executivul susține că jalonul M59, în accepțiunea Comisiei Europene vizează internalizarea costului de mediu și orientarea fiscalității către emisii reale. În această logică, categoria generică „vehicul hibrid” nu este acceptată automat ca proxy pentru emisii scăzute, ci trebuie sa ai un nivel de noxe emise sub 50 g/km CO2.

Schimbarea impozitării auto

De la 1 ianuarie 2026, impozitul auto este calculat în funcție de norma de poluare și capacitatea cilindrică. Astfel, impozitarea autoturismelor trece pe principiul „poluatorul plătește”. Pentru un motor de 1,6–2,0 litri cu normă Euro 0–Euro 3, impozitul va fi între 238 și 297 de lei, iar pentru Euro 5 între 213 și 267 de lei.

Pe scurt, modificarea introduce o schimbare de logică și de nivel în impozitarea auto: impozitul rămâne calculat pe capacitate cilindrică, dar devine explicit diferențiat în funcție de norma de poluare, iar stimulentele pentru hibride sunt limitate și lăsate la discreția autorităților locale.

Până acum, impozitarea era percepută în practică mai ales ca un impozit pe cilindree, cu diferențieri limitate.

Prin modificarea formulei, norma de poluare devine criteriu central, nu doar secundar.

Astfel, pentru fiecare tranșă de 200 cmc există cinci niveluri de impozit, în funcție de:

  • Non-Euro / E0–E3
  • Euro 4
  • Euro 5
  • Euro 6
  • Hibride cu emisii peste 50 g CO₂/km

Rezultatul este că două mașini cu aceeași cilindree pot avea impozite semnificativ diferite.

Prin noua impozitare, statul impune o penalizare clară a mașinilor vechi și poluante. Pentru Non-Euro și E0–E3, nivelurile sunt cele mai mari, mai ales la cilindree mare. De exemplu, la peste 3.000 cmc: 319 lei / 200 cmc, semnificativ mai mult decât la Euro 6. Este un semnal fiscal explicit de descurajare a parcului auto vechi.

De asemenea, se acordă un avantaj fiscal relativ pentru Euro 6, dar nu masiv. Diferențele între E4, E5 și E6 există, dar nu sunt dramatice, statul nu „recompensează” agresiv tehnologia nouă, ci doar penalizează progresiv poluarea.

De exemplu: pentru 1.600 cmc, pentru E0–E3: 19,5 lei, iar pentru E6: 16,5 lei. Diferența este modestă, nu un stimulent puternic de înnoire.

În schimb, motoarele mari sunt ținta principală. Salturile de impozit devin foarte abrupte peste: 2.000 cmc, 2.600 cmc, 3.000 cmc. Aici nu mai vorbim de ajustări fine, ci de impozitare punitivă, indiferent de norma de poluare.

Conform noii formule, hibridele nu mai sunt „privilegiate automat”. Astfel, hibridele cu emisii peste 50 g CO₂/km sunt tratate aproape ca Euro 6, cu o coloană separată. Hibridele „curate” (≤ 50 g CO₂/km) nu mai beneficiază de scutire automată.

Reducerea devine opțională și limitată. Textul nou spune: „impozitul se reduce cu maximum 30%, conform hotărârii consiliului local”. Astfel, reducerea nu este obligatorie, ea poate fi 30%, mai mică sau zero, depinde de politica fiecărei primării. În plus, este o descentralizare fiscală și, implicit, o sursă de discrepanțe între localități.

Pe scurt, noua formulă de calcul a impozitelor auto nu este o reformă profund ecologică, ci una fiscal-corectivă. Mașinile vechi și cele cu motoare mari vor plăti mai mult, iar mașinile noi nu sunt stimulate puternic. Hibridele pierd statutul de „favorit fiscal”. Primăriile primesc mai multă putere și mai multă responsabilitate.

Anomalii semnalate de proprietarii de mașini

Economedia a scris anterior că majorarea impozitelor pentru mașini de la 1 ianuarie 2026, pe principiul, teoretic, de „poluatorul plătește”, a creat anomalii și nedumeriri printre șoferi.

Mai mulți șoferi au semnalat pentru Economedia că acest lucru a dus la anomalii: de exemplu mașini hibride noi sunt impozitate mai mult decât mașinile din aceeași clasă, dar cu motor termic. Totodată, taxele pe aceleași mașini sunt mai mari în România decât în alte țări, din cauza noii impozitări.

Un șofer care și-a făcut calculele pentru a-și schimba mașina a constatat că ar avea de plătit un impozit de trei ori mai mare pentru un autovehicul nou, de brand diferit, dar din aceeași clasă, care consumă și emite jumătate din ce consumă actuala – veche de 19 ani.

Un cititor Economedia susține că îi crește de 8 ori impozitul pentru o mașină hibrid, de la 600 lei anul trecut, la 4.700 lei în acest an.

Un alt cititor Economedia ne-a semnalat că pentru un RAV 4 hibrid cu motor de 2.500 pe benzină, Euro 6, impozitul i-a crescut de la 60 lei în 2025 la 1.330 lei în 2026 și a ajuns să plătească cu 50 lei mai puțin decât pentru un diesel cu capacitate cilindrică de 2500, Euro 3.

Eșecul impozitului auto

Noile impozite pe autoturisme, aplicabile de anul acesta, au fost prezentate drept un pas hotărât către ecologie, depoluare urbană și consacrarea principiului „poluatorul plătește”. În realitate, ele nu au aproape nimic de-a face cu poluarea, scrie Sorin Ioniță.

O mașină hibridă nouă plătește, la București, un impozit aproape egal sau chiar mai mare decât un diesel vechi, extrem de poluant, non‑Euro.

Concret: hibridele mai mari de la Mitsubishi, Ford sau Toyota ajung la aproximativ 900 de lei pe an, iar numeroase hibride noi și populare, cu motoare între 1,6 și 2 litri, plătesc circa 250 de lei anual. În același timp, un diesel non‑Euro de peste 1,6 litri, extraordinar de poluant în urban, e impozitat cu aproximativ 260 de lei pe an; dacă este Euro 5, cu doar 210 lei.

Sorin Ioniță scrie că legiuitorul român se uită exclusiv la CO₂ și ignoră aproape complet celelalte noxe (NOx și particule fine – PM2.5), în special la dieseluri.

De asemenea, potrivit lui, nu se face nicio diferență reală între benzină și diesel, iar nivelul poluării este presupus – eronat – a fi corelat cu cilindreea, deși motoarele mari, asistate electric şi cu recuperarea energiei, pot consuma în oraș cât unele mai mici convenționale, şi chiar mai puțin în ciclu urban decât în extra-urban.

Sursa foto: Seventy77 | Dreamstime.com