Președintele Academiei Române
salută declarația istorică a președintei Republicii Moldova, Maia Sandu,
privind un eventual vot favorabil unirii, dar avertizează că, în actualul
context geopolitic, singura soluție de protecție este integrarea
europeană a Republicii Moldova. Într-o declarație acordată pentru „Adevărul”, Ioan
Aurel Pop vorbește despre „primejdia capitală” reprezentată de Federația Rusă și
demontează discursul extremist care riscă să compromită idealul național al reunificării.
FOTO: Inquam Photos / George Călin
Discuția despre reunificarea celor
două maluri ale Prutului a revenit în prim-plan după ce președinta Republicii
Moldova, Maia Sandu, a afirmat public că ar vota „pentru” în cazul unui
referendum. De asemenea, Maia Sandu a explicat că, în actualul context
internațional extrem de complicat, Republicii Moldova îi este foarte dificil să
supraviețuiască.
„Pentru prima oară în istoria de
după ’91, un președinte declară că și-ar da votul pentru Unire”
Ioan Aurel-Pop subliniază
unicitatea momentului politic de la Chișinău, remarcând schimbarea de paradigmă
la nivelul președinției moldovene, dar rămâne rezervat în privința
fezabilității imediate a unui astfel de proiect prin referendum.
„Problema e, cum bănuiește toată
lumea, foarte complicată. Însă, pentru prima oară în istoria de după ’91, când
Republica Moldova și-a declarat independența, un președinte al republicii
declară direct pentru opinia publică că și-ar da votul pentru unire. Ca
declarație, e un lucru interesant și bun de consemnat. Dar Unirea Republicii Moldova sau,
pentru noi, ar trebui a Basarabiei, cum a fost ea odinioară, pentru că ea a
fost răpită din trupul țării, cu România. În condițiile actuale, e un lucru
foarte dificil. Nu mai e nici situația din 1918 și nici situația din 1991.
Pentru unire ar trebui un vot majoritar al populației Republicii Moldova. Or,
acest lucru nu se întrevede în momentul acesta”, a declarat Ioan Aurel Pop.
„Calea realistă ar fi integrarea europeană”
Istoricul consideră că, într-o lume
în care marile puteri devin tot mai agresive, România nu trebuie să își
dorească o redesenare a frontierelor, ci o unire prin infrastructură și
legislație comună europeană.
„După părerea mea, calea realistă
de a fi împreună cu românii de pe celălalt mal al Prutului, fiindcă ei sunt tot
români și vorbesc tot limba română (…), calea ar fi integrarea europeană.
Altă soluție în acest moment nu văd. Deși scena politică internațională de
acum, din ultimii doi-trei ani, e foarte agitată și văd că apar pretenții
teritoriale din partea marilor puteri și s-ar putea declanșa un proces pe care
eu nu îl doresc și nu îl văd benefic pentru omenire, de schimbări de frontiere,
de revendicări teritoriale. Treaba asta a mai fost înainte de al Doilea Război
Mondial, când marile puteri și-au reîmpărțit sferele de influență. Dar, repet,
pentru binele nostru, în acest moment, din dorința de a păstra pacea, cel mai
corect proces de apropiere a românilor de pe cele două maluri ale Prutului este
integrarea europeană a Republicii Moldova”, a explicat președintele Academiei
Române.
Rusia, „primejdia capitală”
O parte esențială a analizei lui
Ioan Aurel-Pop vizează amenințarea constantă venită dinspre Est. Istoricul
descrie Rusia drept un imperiu care și-a schimbat doar culoarea, nu și năravul,
folosind inclusiv Biserica pentru a-și marca teritoriul.
„Patriarhia Moscovei tinde să
devină Patriarhie ecumenică (…) și să dicteze problemele generale ale
Ortodoxiei. Or, câtă vreme Imperiul Rus, care odată a fost roșu, acum se
declară democratic, dar tot imperiu este, câtă vreme acest imperiu își
manifestă dorința de a se extinde și de a avea zone tampon la granițele lui,
lucrurile sunt extrem de complicate, iar pretențiile Rusiei nu se vor opri. Și
Ucraina este o etapă. Ferească Dumnezeu ca etapa asta să se sfârșească în
favoarea Rusiei!
Dintre toate marile puteri care au
asuprit România de-a lungul timpului (…) conducerea (n.red. – Rusiei) e tot
un fel de conducere autoritară, țaristă. Au în frunte un tătuc, un țar care le
apără interesele lor (…). Acest lucru, această existență, e o mare primejdie
pentru România. Și dintre toate puterile care ne înconjoară, rămâne primejdia
capitală”, arată Ioan Aurel Pop.
„Trebuie să acționăm în conformitate cu dreptul internațional”
Întrebat despre pervertirea
curentului unionist prin acapararea sa de către politicienii extremiști, președintele
Academiei a criticat ferm astfel de abordări, explicând că patriotismul nu
înseamnă ignorarea realității demografice și a dreptului internațional.
„Noi trebuie să acționăm în
conformitate cu dreptul internațional, chiar dacă unii îl încalcă acum, și să
fim conștienți, să gândim logic, să fim realiști și să lăsăm pretențiile
teritoriale. Iertați-mă, mie mi-e tare dragă țara de sus a Moldovei și zona
Cernăuților, și zona Storojineț până la Ceremuș. Dar vreau să vă spun că, din
punct de vedere demografic, proporția de români poate că e de 20% în acest
moment. N-ai cum să ai pretenții teritoriale.
Când s-a făcut Unirea cea mare, s-a
aprobat principiul autodeterminării naționale, care înseamnă să ai o
majoritate, relativă sau absolută, a românilor care să poată decide. Ori
preluarea acestei chestiuni foarte serioase în mâinile unor extremiști sau a
unora care se folosesc de declarații și de lozinci ca să-și facă propriul
capital politic, eu nu o văd rezolvată”, a explicat Ioan Aurel Pop.
„Avem în fruntea unor partide și în
fruntea țării oameni care nu îndeplinesc condițiile elementare de competență”
În final, Ioan Aurel-Pop face un
apel la seriozitate, competență și colaborare instituțională, criticând
calitatea clasei politice actuale.
„Democrația este singura rețetă
favorabilă, cu condiția să o aplicăm așa cum se cuvine. […] Noi avem în
funcții, la ora actuală, și în fruntea unor partide, și în fruntea țării,
oameni care nu îndeplinesc condițiile elementare de competență. E nevoie de
competență. Nu poate fi oricine pus în fruntea oricărui organism pe motiv că e
fruntaș politic sau că are dialogul foarte vizibil și foarte gălăgios. Trebuie să ne vedem de treabă și să
găsim soluțiile cele mai realiste în acest concert european. Să nu mai criticăm
Uniunea Europeană, să nu mai criticăm tot ce ne înconjoară și să mergem mai
departe, făcând pași concreți.”, a
conchis președintele Academiei Române.