Kelemen Hunor, președintele UDMR, a declarat la interviurile G4Media că a aflat de la colegii de coaliție că președintele Nicușor Dan i-a propus la servicii pe Gabriel Zbârcea și Marius Lazurca în august 2025. Întrebat de G4Media cum îi caracterizează pe cei vehiculați acum la șefia SRI, șeful UDMR l-a lăudat pe Cătălin Predoiu, autorul controversatelor legi ale Justiției, și și-a exprimat îndoieli cu privire la Mircea Abrudean.

Președintele UDMR a mai spus în interviul G4Media că, dacă PNL nu îi retrage sprijinul lui Ilie Bolojan, acesta va rămâne premier până la rotativa din aprilie 2027.

Kelemen Hunor a anunțat și calendarul reformei în administrația locală și centrală și a spus pentru G4Media că guvernul își va asuma răspunderea până în 25 ianuarie.

Vezi interviul VIDEO integral mai jos:

Cristian Pantazi: Bună ziua, suntem la interviurile G4Media. Primul interviu pe anul acesta cu domnul Kelemen Hunor, președintele UDMR. Jurnalista Emilia Șercan a dezvăluit azi că ministrul Justiției Radu Marinescu și-a plagiat mai mult de jumătate din teza de doctorat. Având în vedere lipsa de încredere a publicului în justiție, mai poate rămâne dl. Marinescu în funcție sau trebuie să plece?
Kelemen Hunor: În primul rând, orice furt e furt. Și intelectual și material, e un principiu peste care nimeni nu poate trece. Sigur, dl Marinescu spune că nu a plagiat și conform regulamentelor din acea vreme, doctoratul era ok. Nu pot face dreptate între Șercan și Marinescu. Sunt convins că dl Marinescu își va apăra lucrarea de doctorat, va căuta dreptatea, Emilia Șercan la fel, la fel s-a întâmplat de multe ori. Societatea are o așteptare legitimă în ce privește aceste titluri academice, dar e un drum relativ lung până se va lămuri treaba. Nu se decide azi-mâine-poimâine.

– articolul continuă mai jos –

Dacă apărea această știre acum 3-4 luni poate că aș fi spus ”Ok domnule, te retragi și asta e viața”. Azi procedurile sunt pornite pentru șefii parchetelor de către dl Marinescu, până se va lămuri povestea el trebuie să ducă mai departe această procedură. Acolo sunt niște criterii clare, niște proceduri simple, va ajunge la CSM și apoi la președinte. Și președintele (Nicușor Dan – n.red.) are posibilitatea de a fi de acord sau nu cu propunerile care vin de la minister. Eu nu cred în coincidențe, fără să fac scenarii conspiraționiste, dar de foarte multe ori am văzut filme similare. S-ar putea să aibă dreptate doamna Șercan, poate să nu aibă dreptate.

Cristian Pantazi: Sugerați o agendă ascunsă?
Kelemen Hunor: Coincidențe nu există în lumea politică la acest nivel.

Cristian Pantazi: Dar trebuie să și dovediți asta.
Kelemen Hunor: Mai multe nu pot să spun că nu am datele necesare. Am văzut și eu știrea dimineață în drum spre aeroport și sunt convins că important este ca procedura privind numirile la DNA, DIICOT și Parchetul General să fie pe procedură curată, pe criterii curate.

Cristian Pantazi: Dar cam toți politicienii asupra cărora au planat aceste suspiciuni întemeiate de plagiat, cu dovezi clare că au furat zeci, sute de pagini, când au ajuns la vot, au eșuat – Victor Ponta, Nicolae Ciucă. Această rezistență a politicienilor de a face un pas în spate când vin acuzații bine documentate, nu aruncă un semn de întrebare în acest caz asupra numirilor de procurori șefi?
Kelemen Hunor: Am spus că furtul e furt, pe de altă parte e omul care spune că nu a plagiat. Eu nu sunt cel care trebuie să dea verdictul. Dacă se va dovedi că are dreptate dna Șercan, atunci sigur că dl Marinescu are o problemă nu neapărat politică, mai mult în zona academică unde a activat sau activează. Și politic cu consecințele de rigoare. Dar azi suntem în faza de acuzație.

Dan Tăpălagă: Câtă încredere vor avea cetățenii în procesul de numire a procurorilor șefi câtă vreme ministrul e suspectat, cu probe, de furt intelectual?
Kelemen Hunor: Dacă procedurile legale și criteriile sunt respectate nu e o alegere subiectivă a ministrului. Nu cred că suferă această procedură, nu este singurul jucător care decide.

Dan Tăpălagă: Nu vreau să insistăm foarte mult asupra acestui subiect, dar însăși corectitudinea procedurii poate fi pusă sub semnul întrebării din moment ce ministrul justiției a dovedit într-un moment al carierei sale incorectitudine. Dar trecem mai departe.
Kelemen Hunor: Procedura e legală, nu e inventată de ministrul în funcție, e procedură legală scrisă în legile de funcționare a justiției.

Dan Tăpălagă: Discutăm de selecția pentru șefia parchetelor. Cum evaluați activitatea celor doi procurori-șefi, Alex Florența de la Parchetul General și Marius Voineag de la DNA?
Kelemen Hunor: Dacă aș începe să fac o evaluare, aș face o greșeală profesională, fiindcă nu am în fața mea nici evaluarea făcută de corpul profesional, de CSM sau Ministerul Justiției, sau cine face această evaluare, făcută de o zonă a societății civile care se ocupă de actul de justiție. Personal nu am urmărit foarte, foarte atent ce se întâmplă acolo, că n-am avut de-a face în această perioadă nici în plan legislativ, nici în alte planuri cu justiția. Sigur, când simți că există o neîncredere în societate, dacă oamenii nu au încredere în justiție, înseamnă că nu funcționează bine justiția. Este o problemă undeva. Și astăzi încrederea în justiție e mică. Nu de azi, nu de ieri, de foarte mult timp. Asta înseamnă că se putea mai bine. Deci și când e vorba de corupție și când e vorba de crimă organizată. Dar dacă mă uit la dosarele civile, dosarele penale care nu sunt în zona de corupție – tot vedem o întârziere foarte, foarte mare. În anumite chestiuni e chiar inacceptabil în zona economică, unde sunt firme blocate ani de zile fără să se clarifice cum stau lucrurile, fiindcă ori procurorii, ori judecătorii nu au timp, nu au suficiente resurse. Și atunci sigur că nivelul de încredere în justiție e foarte, foarte mic.

Dan Tăpălagă: Ce așteptări aveți de la viitorii procurori șefi? Ce ar trebui să schimbe? Ce ar trebui să facă?
Kelemen Hunor: În primul rând, justiția să fie imparțială. Că independentă este, dar trebuie să fie și imparțială. Fiindcă aici avem o altă problem, unii din justiție nici nu acceptă legiferarea, doar dacă o fac ei – nu Parlamentul, nu guvernul. Trebuie să fie și o imparțialitate totală.

A fost o acuzație în campania electorală, când un activist de AUR, de la Georgescu vorbea atât de agresiv și cu ură despre maghiari și instigare la ură. Ați prezentat la G4Media cazul. Noi am făcut plângere și procurorii au zis că nu e nimic de văzut, nu e nimic, nicio discriminare. Dacă în acest caz, unde spunea să scoți cuțitul, lucruri extrem de urate, instigare la violență, procurorul nici măcar nu trimite dosarul mai departe ca să decidă judecătorul dacă a fost sau nu a fost, eu ce să vă mai spun?

Am spus într-o emisiune că nici eu nu am încredere în justiție după foarte multe alte astfel de momente. Cu toate că există judecători și procurori minunați, asta nu putem nega, care lucrează de dimineață până seară, fac foarte multe dosare. Dar experiența arată că există și o altă zonă sau o altă față a justiției.

Dan Tăpălagă: O altă față a justiției am văzut-o la protestele din decembrie. Acolo un nume a apărut insistent: președintele Înaltei Curți, Lia Savonea, probabil cel mai contestat om din justiția română în acest moment. Credeți că ar trebui schimbată din funcție și dacă da, cum?

Kelemen Hunor: La Cotroceni, când am avut discuția cu Înalta Curte și cu conducerea CSM la invitația președintelui Nicușor Dan, a fost o abordare corectă din punctul meu de Vedere: haideți să nu ne atacăm public unii pe alții, zona politică și zona de justiție, că prin asta nu vom rezolva nimic. Eu de atunci n-am mai spus nimic, fiindcă e corectă această abordare. Și nu a fost solicitarea lor, așa că nu voi comenta despre calitatea doamnei Savonea sau despre calitatea domnului Sandu. Vreau să respect acea sugestie, solicitare și cred că marea majoritate a colegilor mei politicieni care au fost de față au respectat asta. Pentru că noi trebuie să discutăm nu pe persoana doamnei Savonea.

Eu nu o cunosc pe doamna Savonea, doar citesc ce citesc în presă, cum nu îl cunoșteam nici pe domnul Sandu, nici pe ceilalți. Acolo ne-am întâlnit prima dată în viața noastră.

Dacă există probleme legate de organizarea justiției, da, asta trebuie discutat și trebuie să ne întoarcem atunci la legea 303, legea 304, dacă e cazul. Nu știu dacă este cazul, nu vreau să-mi dau eu cu părerea. Deocamdată suntem în faza în care președintele și-a asumat un rol de mediere și nu vreau să-l depășesc nici pe dreapta, nici pe stânga pe președintele Nicușor Dan până când nu vine cu concluziile proprii.

Dan Tăpălagă: Președintele Nicușor Dan și-a asumat chiar mai mult decât un rol de mediator. A anunțat că va iniția chiar acum, la începutul anului, o consultare cu corpul magistraților referitoare la CSM. Dumneavoastră sunteți de acord cu această consultare?

Kelemen Hunor: Da. O consultare se poate face. Cu ce rezultat și cu ce consecințe – e o altă discuție, fiindcă aici nu vorbim despre ceva care, după consultare, imediat va avea un efect asupra CSM-ului, asupra Înaltei Curți sau asupra legislației. Dar va indica o direcție.

Cristian Pantazi: Alt subiect fierbinte – numirile la serviciile secrete. Așteptăm noi propuneri din partea președintelui Nicușor Dan. Ați discutat în coaliție sau cu președintele despre acest subiect, despre numele eventuale care să fie propuse?

Kelemen Hunor: Nu. Eu n-am discutat nici cu președintele Nicușor Dan, nici cu colegii din coaliție. În august – septembrie a fost un moment când a venit Nicușor Dan la ședința coaliției. Eu plecasem 2-3 zile de concediu cu fratele meu în Deltă. Și în acel moment când a venit președintele, eu n-am fost acolo. Dacă știam că vine, sigur că aș fi stat. Știu de discuția de acolo cu cele două nume…

Cristian Pantazi: Deci confirmați că la acea discuție i-a propus pe Gabriel Zbârcea și Marius Lazurcă?

Kelemen Hunor: N-am fost prezent, dar așa mi-au relatat colegii. După aceea n-am avut nicio discuție nici cu președintele, nici cu colegii din coaliție. Am citit în presă fel de fel de variante, mă uit și eu, mă minunez la unele variante din variantele acestea. Nu știu dacă ei au mai discutat între timp. Dacă președintele Nicușor Dan a discutat cu colegii mei, cu mine n-a discutat. Nu știu ce calcule face.

Cristian Pantazi: Dar va avea nevoie de o majoritate în Parlament

Kelemen Hunor: Majoritatea se poate forma și fără noi. Deci eu recunosc, dacă nu vrea să mă bage în această chestiune, poate să mă ocolească. Nu sunt fată mare, sunt realist. Dacă dorește, mă întreabă. Când mă întreabă, o să spun punctul meu de vedere. Problema în acest moment la SRI e că de peste 2 ani și jumătate nu are un director. E o problemă serioasă, chiar de credibilitate a serviciului în relația cu partenerii. La SIE avem un director, nu știu în ce relație e cu președintele, dar acolo măcar există un director civil. Atâta pot să vă spun, dar președintele trebuie să facă pasul următor cât mai repede. Când consider, bineînțeles că e decizia lui, nu e decizia coaliției, dar trebuie să facă acest pas.

Cristian Pantazi: G4Media a relatat chiar săptămâna trecută că există câteva nume discutate la Cotroceni și în cercurile politice. Pe cine ați vedea dumneavoastră mai potrivit la SRI, din următorii Cătălin Predoiu, Mircea Brudean sau Florin Vlădică?

Kelemen Hunor: Pe Cătălin Predoiu îl știu de foarte, foarte mult timp. E un om extrem de bine pregătit în zona lui. A mai fost la Justiție, a mai fost la Interne, cunoscând și abilitățile lui de om politic e o variantă.

Pe Mircea Abrudean nu îl cunosc. E clujean, ne întâlnim, ne salutăm, dar în viața mea n-am discutat mai mult de 10 minute cu Mircea Abrudean. Nu știu dacă din punct de vedere intelectual o duce sau nu, că totuși aici vorbim despre o instituție extrem de complicată și într-o perioadă și mai complicată. Deci nu pot să-mi dau cu părerea nici într-un fel despre Mircea Abrudean, că nu-l cunosc. Asta este viața. Ne-am intersectat – a fost prefect, a fost secretar general adjunct la Guvern, acum președintele Senatului, dar n-am avut ocazia să stăm la o cafea, la un pahar de vin sau la o apă minerală și să discutăm despre politică, despre instituții, despre structura instituțională, rolul SRI și așa mai departe.

Pe Florin Vlădică nici măcar atât nu-l știu. Odată ne-am întâlnit undeva, dar n-am cum să vă spun mai mult decât că mi s-a părut un om serios, cum și Abrudean un om serios, dar nu știu dacă are pregătire necesară și dacă duce.

Totuși, dacă mi se permite acest cuvânt de la un om politic, dacă intelectual poate să ducă o astfel de instituție.

Dan Tăpălagă: Nu înțeleg ce doriți să spuneți, cum adică din punct de vedere intelectual?
Kelemen Hunor. Trebuie să înțeleagă sistemul, trebuie să aibă autonomia necesară, puterea. Fiecare dintre acești oameni.

Dan Tăpălagă: Păi și aveți un semn de întrebare pe capacitățile intelectuale ale domnului Abrudean?
Kelemen Hunor: Toate chestiile acestea în acest moment nu sunt transparente. Sunt aruncate în dreapta și în stânga. Trebuie să aibă puterea de a conduce serviciul și să nu fie ambasadorul zonei militare. Că dacă devine ambasadorul zonei militare, atunci n-am făcut nimic.

Dan Tăpălagă: Adică îl suspectați pe dl Abrudean că e ambasadorul zonei militare?
Kelemen Hunor: Pe nici unul nu îl suspectez, dar eu am văzut miniștri care au intrat în ministere și în două săptămâni s-au transformat în ambasadorii funcționarilor publici. Deci, acolo trebuie un om care știe ce e nevoie. Poate știe Abrudean, poate știe Predoiu, poate știe Vlădică. Nu știu, habar n-am, dar nu s-a discutat despre niciuna dintre aceste persoane, nici în coaliție. Cel puțin eu cu președintele Nicușor Dan n-am discutat. Deci, din acest punct de vedere poate să fie și unul și altul, dar eu, ca om politic, pun aceste întrebări. Fiindcă suntem într-o perioadă extrem de complicată și mai ales la SRI, după multe, multe chestiuni discutabile în anii care au trecut.

Cristian Pantazi: Adică ce s-a întâmplat cu valul suveranist, să-i zicem, din 2024 și cu implicarea Rusiei? La asta vă referiți?
Kelemen Hunor: Nu neapărat, fiindcă acolo eu nu știu dacă au fost sau nu informări către zona politică, n-am de unde să știu, că n-am eu acces. Nu știu dacă Ciucă, Ciolacu și Iohannis au fost informați și ce au făcut cu informațiile. Dacă noi am ști că au fost informați, atunci sigur că responsabilitatea este la ei – ce au făcut cu acele informări, cu acele analize, ce decizii au luat. Dacă n-au fost informați, bineînțeles că problema e în altă parte, dar eu nu știu dacă au existat sau nu informări de acest gen.

Pur și simplu, când vezi că de doi ani și jumătate ani acolo nu există un director civil și asta înseamnă că nu există un control civil, nici în Parlament nu prea s-a discutat mult, atunci sigur că e o problemă din punct de vedere politic. Eu sunt convins că marea parte a activității se desfășoară conform procedurilor, protocoalelor. Dar este nepermis să nu există un control civil și o direcție. Direcția trebuie să o dea până la urmă președintele, că el conduce.

Cristian Pantazi: El a dat o direcție, vrea un rol mai mare pentru SRI în combaterea corupției. Sunteți de acord cu asta?
Kelemen Hunor: Da, dacă reușește să se oprească la prezentarea informațiilor. Dacă ne întoarcem în perioada când mergeau bilețele și justiția devine câmpul tactic din nou pentru SRI, nu putem accepta. Acolo nu putem să întoarcem. Nu putem să ne întoarcem la protocoale secrete cu zona de justiție, cu procurori și cu judecători. Acolo nu putem să ne întoarcem.

Dan Tăpălagă: Știți că fără un protocol între SRI și parchete nu se va putea forma această colaborare în combaterea corupției.
Kelemen Hunor: Un astfel de protocol poate să fie formulat în fel de fel de moduri, cu conținut diferit și transparent. Ok, ce spunea și președintele Nicușor Dan la un moment – dat că el se referea la furnizare de informații. Punct. Atât. Când mergi mai departe, nu sunt de acord.

Cristian Pantazi: Cred că toată lumea e de acord cu acest mod de lucru. În lumea politică nu cred să existe cineva care să vrea să bage SRI în anchetă.
Kelemen Hunor: Să nu avem impresia…. totuși e o instituție extrem de puternică, unde tentația de a te băga mai mult decât trebuie e mare. Fiindcă totuși au o putere uriașă, au informația…

Dan Tăpălagă: E la dvs. în Parlament controlul civil, ce vă împiedică?

Kelemen Hunor: Controlul civil trebuie să fie exact ca în SUA. Când vezi dezbatere, când vezi… Asta înseamnă că trebuie să schimbi legislația. Fără a schimba legislația și fără o discuție foarte serioasă în societate și la nivel politic, nu se poate trece mai departe, nu se poate schimba. Eu sunt nemulțumit de cum merge controlul parlamentar actual. Eu nu văd ce se întâmplă în comisia de control, că nu sunt membru, n-am vrut să fiu membru niciodată. Dar când ei vin cu raportul în fața plenului și nu există dezbatere, de fapt, ei gătesc din ceea ce primesc de la SRI.

Dan Tăpălagă: Dar mai vin cu rapoartele?

Kelemen Hunor: N-au venit de foarte mult timp. Eu vorbeam de rapoartele mai vechi, erau foarte, foarte superficiale.

Dan Tăpălagă: Insist: nu văd pe nimeni din clasa politică să țipe de dimineața până seara că SRI nici măcar nu mai prezintă rapoartele în Parlament

Kelemen Hunor: Eu nu țip, dar eu ridic această problemă. Nu sunt genul care țipă, dar eu chiar cred că dacă vrem să recredibilizăm instituțiile statului, inclusiv serviciile de informații, trebuie întărită și această parte a de control.

Cristian Pantazi: Trecem rapid la CCR. O grupare de patru judecători din Curtea Constituțională a blocat practic decizia curții legată de reforma pensiilor speciale magistraților. Cum vedeți ieșirea din acest blocaj?

Kelemen Hunor: Nu pot bloca la nesfârșit. La un moment dat trebuie să meargă acolo. Eu cred că și acolo ar trebui să existe procedural posibilitatea ca dacă au lipsit a doua oară, atunci cvorumul se formează cu cei care sunt prezenți.

Cristian Pantazi: Luați în calcul modificarea legii CCR?

Kelemen Hunor: Nu am discutat acest lucru.  Trebuie discutat politic dacă e momentul sau nu, dar nu se poate bloca activitatea curții până la nesfârșit. Ok, a mers o dată, de două ori, dar nu poți să faci asta până la sfârșitul lumii.

Dan Tăpălagă: Care este poziția UDMR în ce privește acordul UE-Mercosur? Este bun sau nu pentru România?
Kelemen Hunor: E o chestiune extrem de nuanțată. Nu trebuia aprobat acum, trebuia așteptat cel puțin până în februarie – martie, indiferent de presiuni. Pentru că nu au fost discutate, cel puțin în România, toate aspectele posibile și imposibile. Sunt pentru un astfel de acord, dar în acest moment – sigur, agricultura e doar o bucățică, dar am văzut Polonia, Franța, Ungaria – România ar fi trebuit să fie împotrivă, cel puțin pe analiza celor de la Ministerul Agriculturii, până când nu ne lămurim. Sigur, nemții vor câștiga, cel puțin aparent. Dar dacă pierde agricultura europeană din țările mari… nu poți spune dacă agricultorii din Franța sau Polonia au fost împotrivă și sunt putiniști. Nu, ei știu exact care vor fi consecințele.

Pe de altă parte, la noi nu a existat o dezbatere publică. Iarăși lipsă de transparență totală. Ministerul Agriculturii spune un lucru, Ministerul de Externe nu ține cont de ce spune Ministerul Agriculturii. Inacceptabil. Măcar să stai 2-3 săptămâni, să spui în COREPER (Consiliul UE – n.red.) că avem nevoie de 2 săptămâni. Nu era o chestie de viață și de moarte, fiindcă atunci se pune problema de ce mai ai ministere de linie, de ce mai ceri punctul de vedere dacă tu de la Externe știi mai bine.

În coaliție noi nu am discutat. Inacceptabil. Inacceptabil să nu discuți așa ceva politic, în coaliție niciodată nu am discutat. Deci, din acest punct de vedere, eu cred că e nevoie de un astfel de acord, dar nu poți să faci ”hai repede”, după 10 ani sau de când se negociază MERCOSUR.

Eu știu de la Iulie Winkler (europarlamentar UDMR – n.red.) că în Comisia din Parlamentul European au mai introdus niște pârghii prin care se poate ajusta din mers. Dar nu e ok, cel puțin în ceea ce ne privește și de aceea spun că trebuia să mai stăm un pic, măcar să discutăm, măcar să existe o consultare. Și totuși trebuie să ții cont de părerea ministerului de linie. Că-ți place de Barbu sau nu-ți place, nu contează aici, nu e o chestie personală. Cei de la Ministerul de Externe se comportă în continuare, că e un domeniu unde nimeni nu are dreptate, în afară de ei.

Dan Tăpălagă: Nu intrăm pe fondul acordului, că nu avem suficiente date, n-avem studii de impact pe România. Nu avem cifre care să ne arate dacă cresc sau nu exporturile auto sau dacă fermierii sunt într-adevăr afectați. Sunt cote de import la agricultură. Dar trecem la problema politică pe care ați ridicat-o de câteva ori. A spus că n-a fost discutat deloc în coaliție acest acord, ceea ce e foarte bizar. Cum adică?
Kelemen Hunor: N-a fost discuție. Ministrul de Externe niciodată n-a fost prezent în șase luni de zile în coaliție să discutăm despre dosar. Sigur, publica externă o face președintele. OK, dar până la urmă ai și un guvern în care ai și un ministru. Deci, din acest punct de vedere există o frustrare și o nemulțumire în coaliție. Din păcate, în coaliție noi nici astăzi, nici în celelalte coaliții, nu discutăm dosare mari politice. Noi de obicei de obicei stingem focul, dacă reușim.

Dan Tăpălagă: Un foc a aprins chiar PSD zilele astea, lansând un atac foarte dur la ministrul USR de Externe Oana Țoiu, a acuzat-o de trădare pe motiv ca votat pentru acordul UE – MERCOSUR. Poate continua coaliția în acest fel?
Kelemen Hunor: Coaliția va merge înainte, vă dați seama că aceste atacuri nu sunt în regulă și mai ales acuzațiile. Dar pe fond au dreptate, că nu s-a discutat acest lucru și nu s-a ținut cont de punctul de vedere al ministrului Agriculturii. Dar nu e vorba de trădare, e mult prea dură această afirmație. Dar trebuie să înțeleagă și cei de la Externe – și nu vreau să personalizez, așa s-a comportat și înainte de doamna Țoiu și mi-e frică că se vor comporta la fel și după doamna Țoiu. Deci cei de la Ministerul de Externe trebuie să înțeleagă că ei au expertiză în diplomație, dar politica totuși nu o fac ei, politica o fac cei care au fost aleși. Poate să vină să ne convingă, că suntem deschiși. Fiecare dintre noi putem să fim convinși, dar n-au venit.

Coaliția va merge înainte și sunt convins că alte alternative în acest moment nici nu există.

Dan Tăpălagă: Ba da, există varianta în care merge coaliția înainte, dar cu alt premier.
Kelemen Hunor: Și la un moment dat vine rotativa. Și asta este important pentru Partidul Social Democrat, că ei au cerut rotativă, nu altcineva. Eu am fost împotrivă, dar am acceptat că dacă asta era prețul pentru pentru a forma o coaliție largă, atunci am spus OK, dar am amintit la acele discuții întâmplarea din 2023 și rotativa din 2023 nu era experiență bună, cel puțin pentru noi, dar nici pentru țară, bănuiesc după 2 ani, 2 ani și ceva. Sigur că e important să fie PSD la guvernare cu un alt premier, asta nu depinde de PSD, asta depinde de Bolojan și de PNL.

Dan Tăpălagă: Revin, dacă PSD vrea păstrarea coaliției, da, cu alt premier de la PNL. Deci pune această condiție. Poziția UDMR care va fi susține.

Kelemen Hunor: Poate condiționa, nu se poate condiționa. Poate vota cineva împotriva guvernului. Ok, se poate ajunge la o moțiune de cenzură, dar asta e al un alt film. Asta înseamnă că nu mai există majoritate. Sau se poate ajunge prin discuții, negocieri între ei. Dar eu niciodată nu am acceptat să vină cineva și să ne spună pe cine să pună ministrul. Singurul om care poate să spună e președintele. Cum mi s-a întâmplat mie când m-am retras eu din guvernul Ponta și prima mea propunere a fost refuzată de Băsescu. Singurul om care poate să facă chestia asta este președintele. Dacă suntem într-o coaliție, trebuie să acceptăm că celălalt are dreptul de a propune premier și ministru. Asta este viața. Dacă zică guvernul.

Dan Tăpălagă: Dacă pică guvernul Bolojan pe o moțiune de cenzură, vedeți posibilă o guvernare PSD-AUR?

Kelemen Hunor: Nu în acest moment. Nu. Nu știu ce se va întâmpla după 2028. În acest moment nu e pregătit nici PSD, nici AUR pentru guvernare comună.

Cristian Pantazi: Trecem la rapid la reforma administrației. E un subiect discutat deja de jumătate de an. Aproape că ne-am plictisit cu toții de subiectul ăsta care nu se concretizează. E blocată de atâta timp de opoziția din PSD. Veți face reforma administrației în cursul acestui an și dacă da, cum?

Kelemen Hunor: Cseke e pregătit de patru luni cu proiectul. El a mai acomodat proiectul în funcție de discuțiile politice, dar din punctul lui de vedere proiectul e făcut. În decembrie au fost ultimele discuții când el a mai nuanțat conform discuțiilor politice și poate să pună în transparență în momentul în care spune premierul.

Cristian Pantazi: Și când luați decizia?

Kelemen Hunor: Săptămâna viitoare, eu sper că luni vom avea o ședință a coaliției. Și săptămâna viitoare ar trebui să meargă premierul la ședința de guvern cu acest proiect și să trimită în Parlament. Eu susțin asumarea răspunderii, că altfel nu vom reuși să închidem repede. Ar trebui să vină cu asumare cu cele două componente – administrația locală, administrația centrală – și să închidem până în 25 ianuarie. Mai repede nu se poate calendaristic. Sigur că va fi o moțiune de cenzură. Opoziția nu poate rata o ocazie la începutul anului să nu vină cu o moțiune de cenzură dacă Guvernul își asumă răspunderea în Parlament.

Și după aceea putem să ne apucăm de buget. Fără a face această reformă nu putem pregăti bugetul. Pierdem și acea mică credibilitate care a mai rămas pentru această coaliție. Fiindcă taxele, impozitele le-am crescut. Dar pe reformă și pe restructurările necesare nu am făcut încă un pas, asta e o problemă.

Cristian Pantazi: Exact asta voiam să vă întreb. Mediul privat, cetățenii sunt toți nemulțumiți pentru că până acum ei au dus greul acestor reforme, în timp ce statul nu s-a subțiat niciun pic

Kelemen Hunor: Au dreptate din acest punct de vedere. Eu aș fi început invers. Au fost discuții anul trecut în iunie să nu creștem taxele, să reducem cheltuielile. Eu am mers și mai departe și am spus să eliminăm o grămadă de taxe parafiscale, fiindcă România trebuie să fie atractivă pentru investitori și pentru a crea locuri de muncă. Altfel nu putem rezolva deficitul foarte mare, dacă nu reușim să rezolvăm și din creșterea economică. Poți să faci asta dacă ești atractiv, dacă ești predictibil. Și de aceea a existat această propunere și asta era ordinea firească.

Dar recunosc că n-am avut răspuns la următoarea întrebare: OK, asta înseamnă un an, un an și jumătate până când vom avea efectele dorite. De unde luăm banii până atunci? Fiindcă oricum suntem la o îndatorare de aproape 60% și avem nevoie de bani de a finanța deficitul.  La această întrebare n-am avut nici eu răspuns, nici ceilalți colegi care au susținut această variantă.

Dar au dreptate cei care spun că a fost mult prea mult. Trebuie să umblăm și pe partea cealaltă, altfel va fi jale, altfel va guverna AUR singur. Nu o să aibă nevoie nici de PSD.

Cristian Pantazi: Apropo de nemulțumirea populară, impozitul pe mașini a provocat nemulțumiri, legate mai ales de modul de calcul la mașinile hibride. Sunteți de acord cu această formulă de calcul?

Kelemen Hunor: Sunt nemulțumiri, dar nu pot să sar eu peste ce au calculat cei de la Ministerul Finanțelor și cei de la mediu pe poluare. Dar din punctul meu de vedere au fost foarte multe taxe crescute într-o perioadă foarte scurtă, plus inflația generată de TVA și de energie. Și astea au apăsat și apasă foarte tare. Deci, din punctul meu de vedere, aici trebuie să ne oprim.

Cum e cu hibridul e o altă discuție. În 2024 parcă guvernul a mai introdus atunci prevederea că acele taxe plătite pe mașini cu capacitate cilindrică foarte mare vin la bugetul central. Nu știu dacă era ok sau nu. Din punctul meu de vedere nu e ok, fiindcă taxele pe mașini trebuie să rămână la autoritățile locale, fiindcă acolo e poluarea. Dacă e din București, rămâne pentru Primăria București, dacă e Cluj, Cluj, Timișoara, Timișoara, fiindcă acolo se face poluare, acolo se plătește taxa.

Dan Tăpălagă: De la politică internă trecem la politică externă, și acolo avem subiecte fierbinți. Statele Unite au intervenit militar în Venezuela, l-au răpit pe președintele Nicolas Maduro. Președintele Trump a anunțat că Statele Unite vor prelua temporar controlul țării. Sunteți de acord cu acțiunea administrației Trump în Venezuela?

Kelemen Hunor: Nu este un lucru care a apărut așa din senin. Dacă citim strategia publicată în decembrie de America, era clar că urmează. Cum se va întâmpla, în ce mod – nu știm. Emisfera vestică a fost și va rămâne sub influența americanilor. Americanii nu vor accepta, indiferent dacă e Trump sau va fi altcineva după 2028, nu vor accepta la nesfârșit să fie emisfera vestică, America Latină sub o influență vizibilă a rușilor și a chinezilor. Nu vor accepta. Asta este. Trebuie să înțelegem. Nu putem trăi în în iluzii. Eu sunt un om extrem de realist și mie mi s-a părut clar că ei vor interveni acolo.

Dan Tăpălagă: Problema e cum au făcut-o, punând în discuție dreptul international și suveranitatea altui stat.

Kelemen Hunor: Așa au făcut și când au intervenit în Nicaragua și în Guatemala și așa mai departe.

Dan Tăpălagă: Și e ok, e în regulă?

Kelemen Hunor: Noi trebuie să fim conștienți – că ne place sau nu ne place – în acea zonă a globului ei vor conduce. Plus că mai trebuie să înțelegem ceva. Sunt în acest moment trei puteri mari care își dispută zonele de influență. Ne place sau nu ne place. America, China, Rusia. Ceea ce nu mi se pare normal e că Europa lipsește din această ecuație. De ce lipsește? Din cauza politicienilor, nu din cauza cetățenilor. În acest moment, noi nu avem în Europa leadership.

Cristian Pantazi: O secundă, că aici mi se pare o ușoară ipocrizie. Pe de o parte criticați un acord al Europei cu America Latină, momentul în care UE vrea să pună un pas acolo, după 25 de ani de dezbateri. Deci nu au început negocierea în noiembrie anul trecut, durează de 25 de ani, timp în care politicieni din toate partidele știau perfect ce se întâmplă. Deci nu s-a întâmplat cum zice domnul Barbu că s-a negociat în ultima săptămână.  Deci criticați momentul în care UE, așa șchioapă, fără lider cum e ea, reușește să pună un picior economic și politic, dar ne plângem după aceea că UE n-are lider puternic și că nu poate să își facă zone de influență. Păi fix asta a încercat să facă UE.

Kelemen Hunor: Eu nu… Dar aici nu există nicio contradicție. 25 de ani au negociat, au făcut bine. Eu, în principiu, nu sunt împotriva acordului. Eu am spus că la noi e o problemă în România, dincolo de agricultura din Europa e o problemă în România, că nu a existat o dezbatere, nu a existat o decizie transparentă, nici măcar la nivel politic nu a fost o discuție așa cum ar fi trebuit să fie, dacă totuși vorbim de o conducere politică a țării. Eu despre acest aspect vorbesc. Nu că Europa dorește să facă comerț cu America Latină. Totuși aparține familiei occidentale și America Latină, și Statele Unite, și Europa. Aici vorbim despre două lucruri diferite.

Dan Tăpălagă: Bun, în cazul Americii Latine am înțeles punctul dumneavoastră de vedere. Dar în cazul Groelandei, unde domnul Trump zice că va intra?

Kelemen Hunor: Eu cred că acolo vor ajunge la o înțelegere cu Danemarca și cu Europa, că până la urmă este un interes comun. Și nu e vorba neapărat doar de ce înseamnă Groenlanda din punct de vedere economic, e vorba de o chestiune de securitate care și pentru Europa pe termen lung, dincolo de disputele de moment între Washington și Europa, până la urmă se va ajunge la o înțelegere. Acolo e vorba de comunicații pe satelit, cine controlează, cum controlează strâmtoarea Bering. Dacă cineva aprofundează, va vedea că americanii n-au avut niciodată încredere în Europa și ei spun”noi trebuie să controlăm că e vorba de securitatea noastră”. Dar America nu va interveni militar, sunt convins de acest lucru, indiferent de ce apare pe surse.

Și sunt convins că va ajunge la o înțelegere cu Danemarca și cu Europa, fiindcă pe termen mediu și lung e un interes comun, fiindcă pentru America rivalul cel mai mare este China. Pentru Europa rivalii sunt Rusia și China. Deci din acest punct de vedere, Europa și Statele Unite la un moment dat se vor apropia din nou. Asta cred că este logica jocului. Că acum este un moment tensionat, este adevărat, dar nu trebuie să ne supărăm doar pe Trump.

Trebuie să vedem dacă noi de 10 ani, de 15 ani, de 20 de ani, am făcut ceea ce trebuia să facem și dacă Comisia Europeană ar fi putut să aleagă altceva. Nu în 2025, ci de zece ani încoace. Și discutam cu cineva acum câteva zile și spuneam: gândește-te dacă noi în 2019, în loc de Manfred Weber îl puneam pe Alexander Stubb (actualul președinte al Finlandei – n.red.) candidat pentru Comisia Europeană. Atunci a fost un moment foarte important pentru Europa și pentru noi Alex Stubb a venit și la noi și a cerut sprijinul și i-am spus că UDMR a promis deja sprijin nemților. Liberalii la fel. Și când văd acum prestația lui Stubb, mă gândesc că dacă el ar fi fost șeful Comisiei Europene din 2019, poate că astăzi nu am fi discutat toate aceste aspecte în acești termeni.

Cristian Pantazi: Ultimul subiect al interviului de astăzi. Este vorba de Ungaria. Mai precis alegerile din Ungaria. În aprilie au alegerile parlamentare campania electorală e în toi djea.  Ați anunțat zilele trecute susținere politică pentru actualul premier Victor Orban și coaliția pe care o conduce. De ce pentru premierul Victor Orban?

Kelemen Hunor: Deci, de 15 ani, de 16, aproape 16 ani de când conduce guvernul, a dus o politică pentru a sprijini maghiarii care trăiesc dincolo de granițele Ungariei, care a fost extrem de convingător și are susținere maghiarilor a din România. Din acest punct de vedere, sigur că trebuie să faci o comparație. Cine este cel care dorește să preia, cine dorește să meargă mai departe și acolo nu există, cel puțin din punctul meu de vedere, nicio întrebare că da, Orban este o garanție că poate să ducă această politică națională mai departe. Magyar vine din Fidesz, deci nu e nici progresist, nu e nici stânga. Eu am o chestiune morală. Asta am mai spus undeva. Începi cariera politică înregistrând în secret pe nevasta-ta. Pentru mine e un punct de plecare cam dificil.

Dan Tăpălagă: V-ați cu domnul Peter Magyar?

Kelemen Hunor:  Da, dar nu am discutat cu el. M-am întâlnit cu el când era soțul doamnei Varga. Am fost panelist cu doamna Varga, undeva la o conferință. A venit cu soțul și ne-am salutat. Atât. Deci asta a fost acum câțiva ani, nu știu 4,5, 6 ani când doamna Varga era ministru justiției.

Dan Tăpălagă: Și dacă câștigă domnul Peter Magyar, nu e cam riscant să jucați totul pe Orban?

Kelemen Hunor: În 2010, știți care era relația noastră cu Orban? Deci nu ne facem griji noi. Deci UDMR-ul tot timpul a făcut o politică conform conștiinței și în interesul comunității maghiare. Niciodată nu am acceptat să intervină cineva să spună ce avem de făcut. Dacă au acceptat cei din București sau cei de la Budapesta e ok, dacă nu, asta e viața. Deci eu nu fac griji și nu întorc spatele niciodată nimănui. Deci nu va depinde de maghiarii din Transilvania. Maghiarii din Transilvania, conform datelor noastre și experienței noastre, cei care au drept de vot și merg și vor vota e o jumătate de vot, că votează doar pe lista națională, nu votează pe ci circumscripțiile electorale, vor vota 90% pentru Orban. Dar jocul e în Ungaria.

Cristian Pantazi: Am vazut destul de multe reacții negative pe rețelele sociale la postările dumneavoastră, venite din partea membrilor comunițății maghiare din România. Mulți dintre ei făceau referire la episodul de anul trecut 2025, când premierul Victor Orban l-a susținut practic pe George Simion.

Kelemen Hunor: Știți care a fost poziția tocmai și știți că în 24 de ore Orban a zis că susține poziția mea.

Cristian Pantazi: Dar unii oameni n-au uitat lucrul ăsta și vorbesc de votanții dvs.

Kelemen Hunor: Ceea ce v-am spus, asta este viața, nicio decizie nu va fi susținută de toți oamenii. Deci, din acest punct de vedere sunt conștient. Deci 90%, cam asta este în sondajele pe care le-am văzut, dar spun că jocul se face în Ungaria, nu în Transilvania.

Dan Tăpălagă: Știți ce mi se pare destul de dificil politic în ceea ce faceți dumneavoastră? Susțineți FIDESZ în Ungaria. Fidesz e criticat ca fiind un partid iliberal care încalcă valorile democrației și suveranist, așa un fel de AUR.  În țară, sunteți obligat să aveți cu totul alt discurs, proeuropean. Susțineți valorile democratice. Cum reușiți să faceți dansul ăsta pe sârmă?

Kelemen Hunor: Sunt multe diferențe între Fidesz și AUR. Nici măcar nu seamănă. Doar dacă ai niște ochelari care schimbă realitatea.

Dan Tăpălagă: Dar domnul Orban l-a susținut pe Simion.

Kelemen Hunor:  Eu am înțeles ce a fost acolo, Presiune dinspre Polonia, dinspre Italia, dinspre Spania.  Am înțeles. Deci, cam știu istoria, fiindcă m-a interesat să aflu cum a ajuns atunci la acele două-trei propoziții. Am înțeles și am reușit să-l conving că nu are dreptate. Deci, ok, AUR are o caracteristică de care nu a reușit să scape. Adică este anti-maghiar, este antisemit, este împotriva tot ce nu intră pe șablonul lor despre e națiune.

Cristian Pantazi: Păi, Simion zice că el recunoaște, Holocaustul, că nu mai are niciun fel de problemă cu evreii.

Kelemen Hunor: Vedeți acțiunile activiștilor, votanților. Nu vreau să intru în discuția despre AUR, că merită o discuție mai lungă. Și da, se poate analiza, se poate discuta. În acest moment, asta este situația, asta este evaluarea mea, asta este ceea ce simțim noi, cu toate procesele inițiate pe folosire a limbii materne, de Dan Tănasa și de alții, de toate atacurile legate de Valea Uzului și de toate încercările de a interzice funcționare a UDMR-ului, fiindcă au fost și astfel de demersuri.

Dan Tăpălagă: Că tot venit vorba, trei întrebări scurte pe final. Kelemen Hunor, președintele UDMR, discursul despre autonomie a cam dispărut din retorica UDMR în ultimii doi-3 ani.

Kelemen Hunor: E o situație care, și aici trebuie să fim extrem de realiști, care nu ajută nici măcar o dezbatere rațională despre subsidiaritate și despre autonomie: războiul ruso-ucrainean. Și acest lucru nu trebuie ascuns, vrem sau nu vrem. Nici despre alte astfel de discuții nu am avut nicio inițiativă, fiindcă autonomia nu înseamnă ceva împotriva statului unitar, deloc. Dar în acest moment percepția și sensibilitățile și neîncrederea poate foarte repede să fie plasată pe o altă orbită.

Dan Tăpălagă: Din cauza războiului din Ucraina ați renunțat la..

Kelemen Hunor: Da, fiindcă nu se poate discuta rațional. Asta nu înseamnă că nu e nevoie de autonomie pentru autoritățile locale, pentru comunitățile locale și nu înseamnă că e nevoie de o centralizare exagerată, fiindcă statul român nu poate funcționa, s-a dovedit, centralizat. Eu aș vrea să vorbim de subsidiaritate, de competențe pentru comunitățile locale, dar în acest moment e greu, e greu, trebuie înțelegeți dumneavoastră mult mai bine decât mine, fiindcă imediat apar sau reapar prejudecățile. Domnule, iarăși vor să fure Ardealu. Nimeni nu dorește să fure Ardealul. Asta trebuie să știți de la mine.

Dan Tăpălagă: Întrebări legate de investiții maghiare în România blocate. Cum vedeți blocarea cumpărării EON de către o mare companie maghiară?

Kelemen Hunor: Se poate discuta despre sistemul energetic ca o vulnerabilitate la securitate națională și atunci fiecare stat poate să meargă pe o anumită direcție. Eu cred că e nevoie de mai multă încredere între România și Ungaria și nu numai. Și imediat o să fac o paranteză despre relațiile României cu vecinii.

Dan Tăpălagă: Dar e corectă percepția acum, percepția prezentă că Ungaria a devenit calul troian al Rusiei în UE

Kelemen Hunor: Asta e, este o prostie, fiindcă ei ce au făcut cu EON au făcut cu aprobarea Comisiei Europene și asta știe toată lumea. Dar România a luat decizia că nu aprobă. Când ajungi la zona de iaurt și lapte, e chiar de râsul curcilor. Deci cumpărarea Napolactului, că și acolo, unii urlă. Eu am înțeles, energia este o chestiune de securitate națională, dar dacă ajungem să spunem că și iaurtul este de securitate națională, atunci mai bine lăsăm pe fiecare să se descurce. Care este problema adevărată?

Nu există destulă încredere între România și Ungaria și acest lucru sigur că dăunează pe termen lung. Dar nu există încredere între România și Serbia, între România și Ucraina. Deci, uitați-vă la relațiile României cu vecinii. În afară de Moldova, care e o altă discuție extrem de importantă și interesantă cel puțin în acest moment și pe termen mediu, cu niciunul dintre vecini nu avem o relație bazată pe încredere și foarte, foarte strânsă. Economia merge, fiindcă asta nu poți să interzici, mai ales în relațiile cu Ungaria și cu Bulgaria, că suntem în Uniunea Europeană, dar nu există ceea ce ne-ar face pe noi mai puternici, și pe români, și pe maghiari, și pe bulgari, și pe toți în această zonă. Fiindcă suntem state mici. Împreună, avem o forță mai mare separat, nici unul nu vom avea și nu vom avea și nu vom fi partenerii adevărați, nici a Franței, nici a Germaniei.

Dan Tăpălagă:  Ultima întrebare la interviurile G4 Media cu președintele UDMR, Kelemen Hunor: Cine de mai mulți bani comunităților locuite preponderent de maghiari, Budapesta sau București?

Kelemen Hunor: Bucureștiul. Este o percepție greșită. Deci, dacă adunați tot sprijinul care vine de la Budapesta, este doar o mică parte, deci nu se compară, fiindcă de aici vin investițiile mari, de aici vin toate sumele de la bugetul național. Alea sunt vizibile fiindcă sunt în anumite zone unde vizibilitatea e mare și unde, din păcate, Guvernul României nu investește. Vorbesc de biserici, vorbesc de restaurări, vorbesc de zona economică, mai ales pe zona de fermieri mici. Deci nu sunt sume uriașe. Dacă faci o comparație, ce înseamnă bugetul României sau chiar bugetul Ungariei, dar sunt vizibile și unii fac o…  Și când investesc olandezi în România? Investesc mai mult decât Ungaria. Când investesc alții din Uniunea Europeană? Deci această reticiență față de câteva sute de milioane de euro e chiar jenantă, când de fapt, investiți rămân aici, nimeni nu duce.

Deci dacă cineva cumpără un tractor, cumpără o linie de producție, TVA-ul plătește aici, impozitele se plătesc aici, muncitorii sunt de aici, deci economia românească crește. Dacă există investiții mici, mari, foarte mari chiar nu contează. Dar comparativ, sigur, fondurile europene și bugetul național înseamnă valoarea mult mai mare.

Dan Tăpălagă: Continuă acele proiecte finanțate de Budapesta și care au fost contestate de guvernul României?

Kelemen Hunor: Nu știu, e o perioadă de campanii electorale, pe de altă parte și ei au avut probleme cu bugetul, cum avem și noi. Și bănuiesc că după alegeri, dacă câștigă Orban, el va continua într-un fel sau altul. Dar eu mă bucur că există un dialog între premierul Orban și premierul Bolojan. E un lucru important. Și mi s-a părut că se și înțeleg pe chestiuni importante pe de o parte pentru România, pe de altă parte pentru Ungaria.

Dan Tăpălagă: Cum a reușit premierul Orban, care ziceți că are prima șansă în continuare să câștige alegerile în Ungaria, să prăbușească economic Ungaria la toți indicatorii macroeconomici sub România?

Kelemen Hunor: Nu știu dacă este sub România, dacă mă uit eu la venitul pe cap de locuitor, este peste România, la puterea de cumpărare, este peste România. Dar într-adevăr, că Bucureștiul, Clujul, Timișoara, Iașul au media peste media Ungariei. Acolo e o discuție cu Uniunea Europeană. Ei au blocat o grămadă de fonduri, ceea ce din punctul meu de vedere nu este corect, că nu sunt banii doamnei Ursula von der Leyene. Dar dacă ei vor recupera, atunci lucrurile o să meargă, zic eu, relativ bine. Pe de o altă parte, industria auto din Germania, cum acolo s-a încetinit, are o influență mare în Ungaria, fiindcă acolo sunt Audi, Mercedes, nu mai știu ce firme. Aici lucurile sunt extrem de complexe, dar da, e o încetinire și acolo, și aici din păcate.

Cristian Pantazi: O ultimă întrebare înainte de final: în ce procent credeți că această coaliție va rămâne în funcțiune cu același premier, Ilie Bolojan, până la finalul acestei veri?

Kelemen Hunor: Eu cred că dacă PNL nu renunță la Bolojan – și aici e vorba de decizia lor – atunci până în aprilie 2027, când se face rocada, rămâne Ilie Bolojan premier. Depinde de Partidul Național Liberal. Nu depinde nici de mine, nici de Fritz, nici de Grindeanu.

Mulțumesc mult, a fost Kelemen Hunor președintele UDMR la interviurile G4Media