Experții
critică decizia Guvernului Bolojan de a crește vârsta de
pensionare în Ministerul Apărării și la Interne și susțin că măsua a fost luată din pix, fără un studiu amănunțit anterior. Chestorul Lucian Guran avertizează că rata infracționalității va crește, iar generalul (r) Virgil Bălăceanu spune că măsurile guvernului sunt sortite eșecului. Altfel spus, imagini
ridicole în care polițiști de 60 de ani vor fi
nevoiți să fugă după sau să se lupte cu infractori de 20 de ani și cu militari bătrâni și corpolenți în instrucție vor deveni tot mai obișnuite, dacă guvernul va
adopta măsura anunțată deja de ministrul Apărării, Radu Miruță.
Polițiștii sunt tot mai puțini și au tot mai multă muncă. FOTO: MAI
Guvernul
Bolojan lucrează la un proiect de lege pentru a crește vârsta de
pensionare în Ministerul Apărării, Ministerul de Interne și în
structurile SRI și SPP, a anunțat ministrul Apărării, Radu
Miruță.
„Bugetul
real și responsabil nu poate fi conceput în acest an fără aceste
reduceri de cheltuieli”, a spus Miruță, la Antena 3. El a mai
precizat că joi, 15 ianuarie, în ședința de Guvern, va fi adoptat
pachetul pe administrație.
Decizia
guvernului este criticată de experți,
care consideră că departe de a rezolva problema scăderii
cheltuielilor, nu face decât să generez alte neajunsuri.
Criticile unui vechi general NATO
Generalul
(r) Virgil Bălăceanu, cel care a reprezentat România la
Comandamentul NATO de la Bruxelles şi fost şef al Brigăzii
Multinaţionale din Sud-Estul Europei, a analizat din perspectiva
militarului măsura anunțată de ministrul Apărării.
„Trebuie să ții seama de cele două
condiționări. Serviciul militar implică oricum foarte multe
privațiuni, impune un program de lucru în medii care
sunt destul de dificile. Uneori acționezi și într-un mediu ostil, dacă
mergi într-o misiune în afara țării. Și atunci toate lucrurile
acestea trebuie corelate. Dar dacă se merge pe mărirea vârstei
de pensionare, eu nu o văd ca pe o decizie firească din moment ce s-a stabilit deja
că din 2030, și mai sunt doar patru ani până atunci, toți
militarii profesioniști se vor pensiona oricum la 60 de ani”, spune generalul Bălăceanu.
În
același timp, el este de acord cu faptul că pensionarea la vârsta
de 48 de ani poate să nu fie cea mai bună soluție, dar nuanțează.
„Un
general, un colonel să plece din armată la 48 de ani nu este
firesc. Un soldat gradat profesionist, da, pentru că la el
condițiile pentru postul respectiv sunt diferite și mult mai
solicitante”, explică generalul.
Generalul
este însă împotriva ideii de majorare a vârstei de pensionare și
explică și motivele. El amintește că în ultimii ani legile au
fost modificate, iar de fiecare dată acest lucru a fost în
defavoarea militarilor. Și din această cauză mulți dintre ei au
părăsit armata, în timp ce tinerii nu se înghesuie să urmeze o
carieră militară din cauza privațiunilor și a condițiilor.
„Eu
nu merg pe ideea ca să se mărească vârsta de pensionare. Problema este cu
cât timp mai devreme permite militarilor să se plece cu condițiile
integrale de pensionare. Deci am două elemente. Unu: motivația ca
să rămână în armată o perioadă mai lungă. Și doi: o
regândire a momentului în care poate să plece mai devreme potrivit
vechimii în muncă. Odată cu marile incertitudini în cu privire la
pensiile militare de stat s-a plecat masiv. În momentul în care s-a
aplicat Ordonanța de Urgență 57 care a restricționat drepturi și
a și eliminat drepturi care erau prevăzute în Legea 223 privind
pensiile militare de stat a fost un val foarte mare de plecări din
armată. E o mare incertitudine din punctul acesta de vedere. Dacă
n-ai o perspectivă că în condițiile viitoare de pensionare nu te
vei bucura de același dreptul ca în momentul în care poți să
treci în rezervă prin pensionare alegi varianta cea mai sigură.
Deciziile politice care nu au fost deloc înțelepte la momentul
respectiv au dus la plecarea masivă din armată”, mai spune
generalul.
Atâta
timp cât legile se vor schimba de la an la an, iar condițiile se
vor înrăutăți, tinerii vor evita să aleagă o carieră militară,
conștienți că vor fi permanent la cheremul unor decizii politice.
Un fost șef la Interne trage un semnal de alarmă
În
același timp, măsura ce va fi adoptată de guvern nu va rezolva
problema, ci doar va complica și mai mult lucrurile, atâta timp cât
în continuare cadrele militare pot ieși la pensie, conform
condițiilor grupei de muncă, după 25 de ani de activitate.
„Luăm
un exemplu: presupunem că mărim vârsta de pensionare la 65 de ani. Și dacă
cineva are dreptul cu vechimea de muncă completă pe care a
acumulat-o să iasă mai devreme cu 13 ani, nu o să iasă la 48 de
ani, iese oricum la 52 de ani. Așa că trebuie văzut și câți ani pot să
rămână militarii în activitate”, punctează generalul Virgil
Bălăceanu.
Și
chestorul Lucian Guran, fost șef al Poliției Capitalei și în Ministerul de Interne, crede că
este vorba despre o măsură pripită, care nu va rezolva problemele.
El vorbește despre faptul că Ministerul de Interne se confruntă cu
o criză serioasă de personal, iar 25% dintre posturi nu sunt
ocupate. Acest lucru înseamnă, spune el, că se fac deja economii
de 25% cu personalul și nu s-ar justifica o reducere cu încă 10%,
dar nici creșterea vârstei de pensionare.
„Pentru
mine, lucrurile sunt clare. Aici există doar o singură problemă,
se urmărește de fapt diminuarea cuantumului pensiilor militare.
Și, bineînțeles, creșterea vârstei de pensionare. Deci nu are
nicio legătură cu reforma în Ministerul de Interne sau cu reforma
în Ministerul Apărării, așa cum zic ei. Acum, dacă avem în
vedere numărul mare de posturi vacante, cu siguranță Ministerul de
Interne a făcut deja o reducere serioasă în ceea ce privește
fondul de salarii. Așa. Ministerul de Interne are peste 25% și aici
mă refer strict la Poliție. Deci 25% posturi vacante. Dacă mergem
acum pe structurile operative, numărul este cu mult mai mare decât
25%. Deci, economii la fondul de salarii, s-au făcut”, spune
chestorul.
Poliția are deja un deficit de forță de muncă serios
Chestorul
Lucian Goran susține că în condițiile în care Poliția Română
are un deficit de peste 25% personal este de așteptat ca în
următoarea perioadă să asistăm la o creștere a fenomenului
infracționalității. Polițiștii, mai spune el, nu au cum să facă
față în condițiile date și sunt suprasolicitați.
„Polițiștii
fac ore suplimentare neplătite și au dosare peste dosare pe care
trebuie să le rezolve. Un angajat proaspăt se trezește de la
început cu peste 100 de dosare pe care trebuie să le rezolve. Dar
când s-o facă? Numai la noi în România se deschide dosar penal
pentru o oglindă ruptă sau pentru un salam furat din supermarket.
Nicăieri nu e așa. Și atunci polițiștii trebuie să se ocupe de
astfel de dosare și nu au cum să facă față și să rezolve
cazurile serioase. E un deficit foarte mare, 25% înseamnă mult”,
adaugă chestorul.
Vor fi tot mai multe infracțiuni grave
Nu
în ultimul rând, el atrage atenția asupra faptului că decizia
guvernului este nefastă și va face ca și mai mulți polițiști să
demisioneze și să crească astfel deficitul de personal. În atare
condiții, dacă guvernul va adopta această măsură ar trebui să-și
asume răspunerea totală, consideră chestorul Lucian Goran.
„Cum
am spus, în realitate scopul lor este doar unul singur: creșterea
vârstei de pensionare și diminuarea cuantumului pensiilor. Dacă vor să o facă, să o facă. Au această
putere, pot oricând să facă lucrul ăsta, dar trebuie să își
asume răspunderea pentru ordinea și siguranța publică. Pentru că
acest deficit există, oamenii muncesc mult peste norma de lucru. E
ca o bombă cu ceas ce stă să explodeze. De fapt, mai multe bombe.
Pentru că o să vedeți, o să apară tot mai multe cazuri grave
precum cel din Caracal sau cazul Onești. Și poate cazuri și mai
grave. Și așa va fi și de acum încolo. Pentru că la ora actuală
pur și simplu nu mai ai de unde să mai scoți polițiști în
stradă, sunt prea puțini. Ca polițist nu poți să te duci la fața
locului și să pleci de la fața locului pentru că mi s-au terminat
cele 8 ore de muncă. Trebuie să stai și câteodată stai 24 de
ore, poate și 36 de ore dacă ai un grup de infractori. Asta e
problema. O reformă trebuie făcută și în Poliție, dar reforma
presupune o analiză de impact. Însă oamenii ăștia nu au făcut
nicio analiză. N-au decât să ia această decizie, dar să
garanteze ei că nu va fi afectată siguranța cetățeanului și să
răspundă ei în fața legii”, punctează chestorul.
Prin
creșterea vârstei de pensionare, spune el, se va ajunge la situația
caraghioasă în care polițiști în vârstă de 60-65 de ani vor fi
scoși în stradă și puși să urmărească și să lupte cu tineri
infractori în fața cărora nu vor avea nicio șansă.
„Reorganizarea sunt de acord, chiar trebuie făcută, dar trebuie gândită înainte de toate.
Trebuie analizat impactul. Pentru că dacă se face așa pe repede
înainte, atunci se alege praful de tot. Și așa, nu știu câți
profesioniști mai există la ora actuală în toate celelalte
instituții. Pentru că s-au săturat și ei. Nu toate posturile pot
fi ocupate și oamenii pot să lucreze până la vârsta de 55-60 de
ani. Să luăm Ordinea publică. Ce faci cu polițistul ăla pe
stradă la 50-60 de ani? Sau să luăm la Judiciar. Ce faci cu
polițistul care trebuie să alerge după infractori la 55-60 de
ani, îl pui să se ia la întrecere cu unul de 20? Iar posturile în
care polițistul stă la birou sunt strict limitate”, susține
chestorul Lucian Guran.
Din
perspectiva analistului economic Adrian Negrescu, decizia guvernului
de a tăia 10% din cheltuieli nu este suficientă.
„Orice
soluție de reducere a cheltuielilor din aparatul public este absolut
necesară în contextul în care poate că în 2026 vom reuși să
ne încadrăm în ținta de deficit de 6,2-6,4%, însă pentru anii
următori va fi o adevărată provocare să reușim să coborâm
deficitul public sub acest nivel. Și atunci o să mai avem doar două variante, să ne
împrumutăm sau să tăiem în sfârșit cheltuielile. Ceea ce nu
facem, mă refer la tăieri”, spune Negrescu.
Mai
departe, economistul nuanțează și explică de ce tăierea de 10%
din bugetele ministerului prin artificiul ales de guvern nu
reprezintă o soluție, ci doar o mimare a reformei.
„Mergem încă pe stilul ăsta heirupist de a face reforme”
„Noi
mergem încă pe stilul ăsta heirupist de a face reforme, în
condițiile în care, din păcate, asistăm la o lipsă de voință
politică, la o impotență politică a acestei coaliții în a face
cu adevărate reforme la administrație, în modul în care sunt
cheltuiți banii publici. Noi asistăm la ciupeli din punct de vedere
administrativ, la tăieri de cheltuieli ridicole, multe dintre ele,
de la banii de benzină, cum spunea și consilierul guvernatorului
BNR, la tăieri din pix, fără o justificare economică a unor sume,
cu 10%, această zeciuială devenită un fel de politică de stat
care nu reflectă neapărat impactul economic pozitiv pe care ar
trebui să-l aibă. Nu există niciun studiu de impact care să spună
că, dacă tăiem cu 10% cheltuielile din administrație, am rezolvat
problema factorii uriașe pe care o plătim pentru salariile
bugetarilor, și care este dublă față de acum 5 ani de zile”,
susține expertul.
Cei
10% care se doresc a fi economisiți astfel nu vor rezolva problemele
uriașe economice, ci vor constitui o acțiune de PR prin care
guvernul va atrage capital de simpatie din partea unei părți a
populației.
Economie mică, PR mult
„10%
reprezintă undeva la nivel de câteva miliarde de lei, bani
insuficienți din punctul meu de vedere, în condițiile în care
anul viitor va trebui să tăiem și mai multe din deficitul public.
Și sincer nu văd de unde vom reuși să facem acest lucru, mai ales
că economia nu va evolua atât de spectaculos pe cât ne dorim,
adică nu va produce taxe și impozite mai multe la bugetul de stat
în așa fel încât să există acest marjă de acțiune”, mai
spune Adrian Negrescu.
În
opinia sa, Guvernul Bolojan dă dovadă de o lipsă de voință
publică, iar lipsa reformei și faptul că singurul instrument îl
reprezintă tăierile și creșterile de impozite și taxe nu au cum
să reprizinte o soluție.
„În
primul rând avem o lipsă totală de voință politică, o impotență
administrativă, care este explicabilă în primul rând din
indecizia politicienilor, iar pe de altă parte din lipsa de know-how
la nivelul eșalonului 2 din ministere, cei care de fapt decid modul
în care se desfășoară anumite măsuri administrative în țara
asta”, încheie Adrian Negrescu.