Fostul premier și președinte al PNL, Theodor Stolojan lansează o critică dură la adresa măsurilor cuprinse în noua lege a administrației.
Într-o analiză a situației economice și administrative, Stolojan avertizează că
tăierea lineară a cheltuielilor cu 10% nu reprezintă o reformă reală, ci doar o
încercare de a „stinge focul” deficitului bugetar, în timp ce marile sisteme
publice rămân captive intereselor politice.
Ilie Bolojan și Theodor Stolojan. FOTO: Inquam Photos / George Călin
Theodor Stolojan consideră că actuala abordare a Guvernului,
de a reduce cheltuielile cu personalul (nu numărul de angajați) cu 10%, este o
soluție comodă, dar ineficientă pe termen lung, care ocolește problemele
structurale ale României.
„Nu e o reformă, e o măsură pompieristică”
Fostul premier explică faptul că simpla tăiere a bugetelor
nu rezolvă lipsa de performanță din instituții și nici nu oprește risipa.
„La reforma administrării, lucrurile sunt pornite bine,
în sensul că s-a convenit numai o reducere de 10% a cheltuielilor cu
personalul. Deci nu a numărului de personal, ci a cheltuielilor cu personalul.
Ceea ce e sigur e că e foarte simplu de aplicat, nu? Iei cheltuielile de anul
trecut și le reduci cu 10%. (…) Reducerea nu înseamnă reformă. Reducerea
înseamnă măsură pompieristică de a reduce deficitul bugetar, la fel ca
înghețarea salariilor, la fel ca înghețarea pensiilor”, a declarat Theodor
Stolojan.
Fostul premier avertizează asupra pericolului major care
pândește economia românească prin finanțarea consumului din datorie, o factură
care va fi achitată de cetățeni, nu de clasa politică.
„Problema pe fond a României este următoarea: și în anul
2026 vom folosi circa jumătate din deficitul bugetar pentru a finanța
cheltuieli curente, cheltuieli zilnice care trebuie acoperite din venituri
normale ale bugetului și nu din împrumuturi. […] Creăm o datorie publică care
începe să apese din ce în ce mai mult pe spinarea oamenilor de rând, pentru că
nu politicienii plătesc datoria publică, o plătește poporul român.”, a
subliniat Stolojan.
Forme fără fond: Justiția și Educația
Stolojan identifică un tipar toxic în administrația
românească. Importul de modele occidentale care, aplicate local, își pierd
esența și devin disfuncționale. El oferă două exemple majore: Justiția și
Educația.
Despre Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Stolojan
afirmă:
„Noi am creat un sistem în justiție care, chipurile,
trebuie să apere independența justiției (…). S-a creat un CSM, chipurile,
care e gardianul sistemului de justiție. Nu, el rezolvă toate necazurile și
iată că sistemul ăsta nu funcționează. (…) Deci avem un sistem preluat ca
formă, dar pe fond funcționează așa cum funcționează multe lucruri în România,
altfel decât sunt gândite.”, arată fostul premier.
Situația este similară în Educație, unde conceptul de
„merit” a fost diluat până la absurd:
„Am pornit de la 200 de milioane burse de merit (…) și
am ajuns la aproape 5 miliarde de lei burse de merit. Deci am pervertit un
sistem care ar fi trebuit să funcționeze, să stimuleze copiii cu rezultate
deosebite. (…) Nu e normal să ai o asemenea răsturnare de situație când
vorbești de burse de merit, în care 20 de copii din 30 au burse de merit într-o
clasă. E ideea formei fără fond.”, subliniază Stolojan.
Risipa din Sănătate
Critica vizează și lipsa de corelare dintre investiții și
resursa umană. Stolojan dă exemplul echipamentelor medicale scumpe care stau
nefolosite, subliniind că mentalitatea bugetară a rămas învechită.
„Eu nu știu dacă ați auzit declarația ministrului
Sănătății după Anul Nou, care a spus următorul lucru: avem spitale unde am
achiziționat echipamente scumpe de rezonanță magnetică, dar oamenii din spital
nu au radiolog, nu au cine să folosească echipamentele. Asta e o cheltuială
neproductivă, o risipă de resurse. […] La noi, mentalitatea, din păcate, a
rămas ca în socialism. Adică să obținem cât mai mulți bani din buget toate
sectoarele publice și să reușim să cheltuim toți banii până la sfârșitul anului”,
explică Stolojan.
„Coteria transpolitică” blochează reforma administrativă
Potrivit fostului președinte al PNL, în ciuda declarațiilor
oficiale, reforma teritorial-administrativă este blocată de o alianță tacită
între partide, la nivel local.
„E cea mai grea reformă: administrația publică. Uitați-vă
la coteria asta transpolitică, care se împotrivește și care e transpolitică,
repet, PNL, PSD, USR. Una e ce declară retoric, că vor reformă
teritorial-administrativă. E vreun partid care nu vrea? Nu. Dar nu se face,
pentru că deranjează toată această coterie politică transpartitică, locală și,
bineînțeles, și la nivel central”, arată Stolojan.
În final, Stolojan atrage atenția că, deși există insule de
performanță (precum SMURD, serviciul de Pașapoarte sau Înmatriculări), marile
companii de stat (CFR, Tarom, Metrorex) rămân găuri negre nereformate,
indiferent cine este pus să le coordoneze.
„Ca să nu mai vorbesc de doamna (n.red.
– Oana Gheorghiu) pusă să coordoneze una din cele mai grele reforme, a
societăților comerciale cu capital de stat. O fi fost ea nemaipomenită cu
spitalul ăla pentru copii? Da. A reformat CFR Călători? CFR Marfă? A reformat TAROM?
A reformat Metrorex? A reformat Complexul Energetic Oltenia?”, a conchis Stolojan.