Președintele României, Nicușor Dan FOTO Hepta
Tensiunile diplomatice dintre Washington și capitalele europene au escaladat după declarații și anunțuri legate viitorul Groenlandei. Liderii europeni au făcut front comun pentru a se opune intențiilor președintelui american de a anexa insula autonomă, aparținând Regatului Danemarcei, iar drept răspuns Donald Trump a amenințat cu impunerea unor tarife vamale mai mari asupra țărilor care i se opun.
Totodată, cele mai mari trei grupuri pro-europene din Parlamentul European intenționează să suspende ratificarea acordului comercial UE–SUA încheiat vara trecută, măsură care ar bloca temporar implementarea tratatului până la clarificarea situației politice, potrivit europarlamentarului PPE Siegfried Mureșan (PNL).
În acest context, președintele Nicușor Dan și-a exprimat pe X „profunda îngrijorare” și a făcut apel la reluarea dialogului diplomatic între SUA și UE, mesaj comentat de consilierul prezidențial Marius Lazurca. Acesta a explicat că intenția președintelui este de a opri escaladarea, spunându-le partenerilor noștri: „Băieți, opriți-vă, fiindcă ne facem rău unul altuia”. Consilierul prezidențial a subliniat că România ar trebui să depășească rapid o poziționare „superficial-adversarială” şi să revină la dialogul promovat de șeful statului.
Politologii Sorin M. Ioniță și Cristian Pîrvulescu au comentat evenimentele pentru Ziare.com.
„Să încep cu o glumă: în zilele astea toți sunt consilieri de politică externă și de securitate – nu mai știi cui să dai un sfat. E foarte greu să dai un sfat unui președinte, situația României în contextul internațional actual fiind foarte complexă.
Sentimente.ro-de 24 de ani, locul pentru relatii serioase! Cunoaste oameni singuri>>
Suntem prinși între două realități. Pe de o parte, securitatea noastră, concretă, la frontiera estică a NATO, e asigurată de Statele Unite ale Americii. Pe de altă parte, SUA formulează cereri care par intempestive față de anumite state europene. Alegerea nu e simplă. Singura declarație rezonabilă pe care o poate face președintele României este apelul la unitate: „să nu rupem Alianța transatlantică”, a transmis Sorin M. Ioniță
Referitor la lipsa de coordonare între președintele statului, Nicușor Dan (liderul diplomației), și oficialii români de la Bruxelles care se aliniază eforturilor europene de a-i răspunde drastic lui Donald Trump, Sorin M. Ioniță nu vede neapărat o inconsecvență.
„Trebuie spus clar: există o diferență fundamentală între ce face un președinte de stat și ce exprimă deputații în Parlamentul European. Parlamentul European nu reprezintă statele ca atare, ci curente politice — stânga, dreapta, naționaliști etc. Deci nu e anormal ca parlamentarii români, în funcție de grupul politic din care fac parte, să voteze altfel decât ce spune președintele. Președintele angajează poziția statului la nivel diplomatic; europarlamentarii se exprimă politic în cadrul grupurilor lor. Dacă Parlamentul European ia o hotărâre, are greutatea ei politică în arhitectura UE, dar nu înseamnă automat că statul român schimbă imediat politica externă.
Situația poate deveni, însă, complicată politic: președintele a transmis un mesaj de calm, dar lucrurile pot evolua, iar poate veni momentul în care România va trebui să ia o poziție fermă, de o parte sau de cealaltă. Mai este și chestiunea invitației pentru Consiliul Păcii — la care România încă nu a răspuns, pentru că nu s-a decis ce răspuns să dea”, a transmis acesta.
Cristian Pîrvulescu: „Dacă președintele dă impresia că încearcă să joace între Bruxelles și Washington, mesajul devine confuz și pentru americani”
Pe de altă parte Cristian Pîrvulescu a pus accent pe semnalele pe care ambiguitatea declarațiilor lui Nicușor Dan o poate proiecta atât către partenerii europeni, cât și către partenerii americani.
„În ceea ce privește funcționarea uniformă a diplomației românești, problema rămâne diferența de ton între poziționările europene asumate de partidele aflate la guvernare și mesajele prudente sau ambigue transmise de președinte. Această disonanță nu este dramatică, dar creează impresia unei politici externe gestionate fragmentat. Atât pentru Bruxelles, cât și pentru Washington, coerența este mai importantă decât gesturile punctuale. Dacă președintele dă impresia că încearcă să joace între Bruxelles și Washington, mesajul devine confuz și pentru americani”, a relatat acesta.
Referitor la lipsa de răspuns a președintelui după invitația de a lua parte la Consiliul pentru Pace, Cristian Pirvulescu a avertizat asupra riscului ca perioada de tăcere să se prelungească fără o minimă clarificare.
„Lipsa unui răspuns imediat la invitația Consiliului pentru Pace nu poate fi interpretată automat ca un semnal negativ. Invitația este recentă, iar astfel de participări presupun consultări interne, coordonare cu guvernul, evaluări de securitate și o analiză atentă a contextului internațional. În acest stadiu, prudența este explicabilă și chiar necesară pentru un stat vecin cu Ucraina, aflat într-un mediu strategic extrem de sensibil. Faptul că alte state au răspuns mai rapid nu creează, în sine, o obligație de reacție imediată. Fiecare stat își calibrează poziția în funcție de propriile interese, constrângeri și relații strategice. În plus, poziția Israelului față de Consiliul pentru Pace este un element relevant, deoarece introduce un grad suplimentar de complexitate și polarizare politică, care justifică o analiză mai atentă înainte de orice angajament public.
Problema nu este întârzierea răspunsului, ci riscul ca această perioadă de tăcere să se prelungească fără o clarificare minimă. Un răspuns nu trebuie să fie rapid, ci bine calibrat. Ceea ce contează este ca, într-un interval rezonabil, România să transmită un mesaj care să reflecte responsabilitatea regională, fără a se angaja pripit într-un format politic cu implicații sensibile. În acest context, prudența nu este un semn de ezitare, ci o formă de gestionare responsabilă a unei situații complicate, în care deciziile luate sub presiunea timpului pot produce costuri mai mari decât cele generate de o așteptare controlată”, a conchis analistul.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent