În vara lui 2024, peste 130.000 de cereri au fost blocate în noul sistem informatic al Oficiului Național Registrul Comerțului (ONRC). Blocajul a durat săptămâni întregi și a generat panică și frustrare în mediul de afaceri.
Două rapoarte de control – de la Ministerul Justiției și Curtea de Conturi – arată dimensiunea dezastrului. ONRC a primit 189 milioane de lei (38 mil euro), bani europeni și din bugetul național, pentru a dezvolta și implementa un sistem informatic nou.
La 273 de zile după ce fusese oficial recepționat, ONRC l-a pus în funcțiune după un test „de formă” – aplicația nu avea datele vechi încărcate.
Rapoartele mai arată că ONRC nici măcar nu deține codul sursă pentru noul sistem informatic, iar firma care a verificat funcționalitatea și securitatea sistemului a făcut teste care nu reflectă realitatea. Dezastrul informatic a generat și o „gaură” de 12 milioane de lei.
Valentina Burdescu, fosta directoare, demisă în 2024 pentru gestionarea defectuoasă a proiectului, lucrează în continuare la ONRC. Conduce Direcția Buletinul de Insolvență, iar soțul ei este șeful unei alte direcții din aceeași instituție.
Aflat în subordinea Ministerului Justiției, ONRC gestiona, la finalul anului trecut, documentele a peste 1.7 milioanede persoane fizice sau juridice cu activități economice.
Noul sistemul informatic trebuia să îmbunătățească fluxul de lucru din instituție și relațiile cu utilizatorii. În realitate, l-a blocat mai multe săptămâni.
Primele probleme
„Ne cerem scuze pentru disconfortul creat solicitanților, mediului de afaceri, profesioniștilor (…)” scriau reprezentanții ONRC pe 13 august, 2024, într-un comunicat de presă. Nu trecuseră nici trei săptămâni de la lansarea noului sistem IT, și avea deja probleme grave de funcționalitate.
Tot ONRC susținea atunci că blocajele au apărut din cauza numărului mare de cereri – dublu față același interval din anul precedent.
Numai că ONRC ne-a mințit pe toți.
Și problemele erau și mai grave.
Breșa
La începutul lui august, 2024, Incorpo, o firmă care oferă servicii de înregistrare a afacerilor, semnalase o breșă în platforma ONRC. Datele personale a peste 3000 de persoane au fost expuse, iar utilizatorii au devenit vulnerabili în fața escrocilor care fură identități.
O lună mai târziu, Valentina Burdescu, șefa Registrului Comerțului, a fost demisă, după un control făcut de Ministerul Justiției, condus la acel moment de Alina Gorghiu.
Corpul de control al ministerului descoperise că noua aplicație informatică a fost pusă prematur în funcțiune, fiind instabilă și insuficient testată.
Lansarea noii aplicații – un produs care ar fi trebuit să simplifice munca angajaților și viața mediului de afaceri – a determinat, în schimb, blocarea activității ONRC și a oficiilor teritoriale din țară. Funcționarii au făcut ore suplimentare, iar în activitatea firmelor private au apărut sincope.
Valentina Burdescu, care era și managerul proiectului de digitalizare, a justificat graba de a pune în funcțiune noul sistem, spunând că necesita oricum o perioadă de tranziție, fiind unul complex, iar vechiul sistem informatic a blocat activitatea instituției, echipamentele fiind foarte vechi.
Un alt motiv invocat de Burdescu a fost o pană de curent din iunie 2024 care a stricat sistemul central. Portalul a devenit astfel nefuncțional și exista riscul unei pierderi masive de date.
Corpul de Control a remarcat însă că Burdescu spunea lucruri contradictorii.
„(…)Este fără echivoc faptul că motivele expuse sunt pur teoretice – de natură personală, întrucât nu se coroborează (şi chiar sunt în contradicţie) cu toate celelalte probe administrate în cauză, inclusiv cu pasaje din declaraţia sa şi cu documentele prezentate (nota de relaţii, împreună cu anexele sale)” scrie în proiectul de raport al Curții de Conturi privind propunerea de sesizare a organelor de urmărire penală obținut de Public Record.
Un alt document al Ministerului Justiției expune încă o anomalie.
Bogdan Mihail Burdescu, soțul fostei directoare a ONRC, a primit, prin semnătura nevestei, o scutire de impozit pe salariu. Din 2023, facilitatea trebuia acordată, conform unui ordin de ministru, doar celor care se ocupă cu crearea de programe pentru calculator.
Burdescu era și încă este directorul Direcției Contencios din aceeași instituție.
Controlul de la Curtea de Conturi
După controlul făcut de Ministerul Justiției, în 2025 au ajuns la ONRC și auditorii de la Curtea de Conturi.
Și ei au descoperit nereguli.
Întâi de toate, aplicația a fost recepționată cu nouă luni înainte să fie efectiv folosită.
Testarea s-a făcut înainte ca datele vechi să fie migrate din vechiul sistem. Adică validarea noii platforme s-a făcut fără date și, mai grav, după ce s-a făcut recepția.
Nu e clar nici cum au fost transferate informațiile din sistemul vechi și dacă noul sistem conține toate datele anterioare.
În iunie 2025, când Curtea de Conturi s-a dus în control, a descoperit că ONRC nu deținea nici măcar codul sursă al aplicației.
„Situația (…) generează un risc semnificativ privind pierderea controlului asupra funcționalităților critice ale sistemului. În lipsa accesului la codul sursă, instituția nu poate realiza în mod autonom activități de întreținere, dezvoltare sau auditare tehnică, rămânând dependentă exclusiv de furnizor”, notau anul trecut auditorii în proiectul de raport obținut de Public Record.
Tot ei subliniază magnitudinea problemei explicând că ONRC nu poate să facă evaluări complete de securitate cibernetică și asta implică riscuri juridice și financiare.
Și, dacă asta nu e de ajuns, sistemul informatic avea grave probleme de funcționalitate la momentul controlului, adică în iunie 2025. Auditorii menționează în document, ca probe, emailuri trimise între personalul ONRC și firma care a dezvoltat sistemul.
L-am întrebat pe Vlad Herescu, IT manager, care sunt posibilele motivele pentru care o companie nu ar da contractorului codul sursă pe care l-a dezvoltat în baza unui contract de prestări servicii conform cerințelor clientului.
„Sunt posibile trei scenarii:
1. Compania vrea să țină clientul captiv pentru orice mentenanță sau dezvoltare ulterioară, pentru că doar cine deține codul sursă poate face schimbări în aplicație.
2. Compania a implementat doar o parte din funcționalitățile cerute, iar restul sunt făcute doar de fațadă. De exemplu, o parte din ele doar mimează că funcționează, nu sunt cu adevărat implementate și merg doar în anumite scenarii.
3. Poate calitatea codului este foarte, foarte joasă și aplicația este predispusă la probleme grave de securitate și vrei să ascunzi asta”, a explicat Herescu.
Nu e clar dacă dacă Registrul Comerțului deține la acest moment codul sursă al aplicației.
Cine a câștigat
Istoria proiectului începe în 2019, când a fost semnat contractul de finanțare. A primit atunci 189 milioane de lei, bani europeni și din bugetul național pentru dezvoltarea și implementarea noului sistem electronic.
Cei mai mulți bani, adică 138 de milioane de lei, au ajuns la firmele Vodafone Romania,
Maguay Computers și Total Soft. Participaseră la licitația publică și alte firme. Contractul a fost semnat în mai 2022.
Firma Vodafone apare menționată de mai multe ori în document.
Procesul verbal de recepție finală a noului sistemul electronic al ONRC a fost semnat și de Vodafone, deși nu era complet operațional și nu fusese testat.
Mai mult, nu există documente care să ateste că Vodafone a predat codul sursă.
Auditorii au calculat, conform contractului, un prejudiciu de 4.5 milioane de lei pentru cele 273 de zile de întârziere. Adică, perioada scursă între recepție și momentul în care sistemul a fost pus în funcțiune efectiv. ONRC putea penaliza Vodafone pentru nerespectarea termenilor contractuali, dar nu a făcut-o.
Am descoperit că în anunțul privind achiziția sistemului electronic integrat apare și numele Roxanei Voichița Horobeanu, șefă a unui serviciu din ONRC. Soțul ei lucra la Vodafone în momentul în care firma a primit contractul de la Registrul Comerțului. A plecat de acolo în august 2022. Nimeni nu a considerat situația problematică.
Suveica
Vodafone a subcontractat dezvoltarea softului firmei Total Soft SA, deținută de o companie din Cipru și una din Turcia.
Programatorii de la Total Soft sunt cei care lucrau încă la soft, deși recepția lui fusese făcută de Vodafone și ONRC care concluzionaseră că totul este gata, într-un document oficial.
Auditorii de la Curtea de Conturi scriu că tot ei sunt de fapt cei care trebuia să predea codul sursă Registrului Comerțului. Astfel, statul român nu are drepturi de administrare a serverelor, a sistemelor de operare și a altor aplicații instalate și nici asupra codului sursă stocat.
Pentru testarea softului făcut de Total Soft, registrul comerțului a semnat pe 31 august 2023 un contract cu o altă firmă.
Euro-Testing Software Solutions SRL și un alt subcontractor au primit 6.4 milioane de de lei pentru a verifica funcționalitatea și securitatea noului sistem. Contractul avea o durată de patru luni.
Însă testele au fost mult mai puține decât prevedea contractul.
Raportul final al proiectului, cel din decembrie 2023, spune că rata de succes a aplicației era de doar 33.7%. Procentul confirmă, potrivit auditorilor Curții de Conturi, că „sistemul nu îndeplinea condițiile necesare pentru a fi acceptat” și a fost recepționat cu erori foarte mari.
„Rapoartele care atestă efectuarea testării nu atestă realitatea operațiunilor de testare fiind întocmite pentru a fi achitate de ONRC în perioada de derulare a contractului de finanțare nerambursabilă” mai arată documentul.
Testarea de formă a generat un prejudiciu de 6.4 milioane de lei, plus dobânzi și penalități.
Astfel, la dauna generată de recepționarea sistemului nefinalizat de Vodafone și Total Soft, s-au adăugat și cheltuielile nejustificate cu testarea sistemului. Totalul este de peste 12 milioane de lei.
Dacă ești curios, găsești aici mai multe date despre companiile implicate. 🔎
Vodafone România SA este o divizie a unei companii multinaționale specializată în servicii de telecomunicații și tehnologie.Vodafone Group Plc este listată pe Bursa de Valori din Londra.În 2025, Autoritatea Federală de Supraveghere din Germania a amendat subsidiara germană Vodafone GmbH cu 15 milioane de euro pentru proceduri insuficiente de supraveghere ale agențiilor partenere. O altă amendă de 30 de milioane de euro a fost dată pentru măsurile de securitate inadecvate ale website-ului.
Tot anul trecut, filiala din România a primit o amendă de 25.000 de euro pentru încălcarea în repetate rânduri a Regulamentului Pentru Protecția Datelor cu caracter personal (GDPR). Nu a fost singura amendă primită de Vodafone în România.
Și Italia a amendat Vodafone cu peste 12.5 milioane de euro pentru practici agresive de telemarketing in 2020.
Total Soft SA, subcontractor al Vodafone, este deținută de firma Logo Yazilim Sanayi din Turcia și de Avramos Holdings Limited din Cipru. În 2024, firma a primit un contract de 37 de milioane de lei din PNRR, pentru dezvoltarea unei platforme pentru Agenția Națională a Funcționarilor Publici.
Euro-Testing Software Solutions SRL are ca asociat majoritar pe Silviu Claudiu Răcuciu. În 2024 a înregistrat 17 angajați și o cifră de afaceri de 9.5 milioane de lei și pierderi de 400.000 de lei. În firmă, mai e este asociat și fiul fostului premier Radu Vasile.
Sursă date: e-licitație.roRecomandarea
Pe 21 iulie 2025, la câteva zile după ce Curtea de Conturi primea ultimele clarificări de la ONRC privind problemele descoperite de auditori, se mai întâmplă ceva.
Un reprezentat al companiei Metaminds SA, îi cere pe email șefului Direcției Tehnologia Informației din ONRC o recomandare privind proiectul. Acesta îi transmite că nu poate să-i dea curs cererii pentru că firma nu a avut nicio implicare.
A doua zi, pe 22 iulie 2025, o angajată a Total Soft SA trimite și ea un email către șeful Direcției Tehnologia Informației din ONRC. Îi solicita și ea o recomandare. Era necesară pentru participarea la alte licitații publice.
În aceeași zi, Luiza Mardare – directoarea ONRC scrie într-un document contrasemnat de șeful direcției:
<combinație sinergică de tehnologii avansate asigură nu doar o infrastructură scalabilă și flexibilă, ci și o administrare integrată, adaptată cerințelor moderne de performanță și securitate (…).
Prin prezenta, confirmăm că, în cadrul proiectului „Sistem Electronic Integrat al ONRC consolidat și interoperabil destinat asigurării serviciilor de e-guvernare centrate pe evenimente de viață (ONRC v2.0)”, furnizorul a demonstrat un nivel înalt de expertiză tehnică (…)>>
Am trimis mai multe întrebări către Vodafone, Total Soft și firma care a testat aplicația.
Vodafone ne-a comunicat printr-o reprezentantă: „(…) pe parcursul implementării contractului, compania a îndeplinit toate obligațiile contractuale, respectând cerințele tehnice, termenele și condițiile stabilite în documentația de atribuire și în conformitate cu orice solicitări suplimentare primite. Subliniem că implementarea proiectului a fost coordonată de o echipă de management din cadrul instituției beneficiare, respectiv ONRC”.
Nimic despre codul sursă al aplicației, nimic despre problemele de securitate. Puteți citi întrebările noastre și răspunsul integral al companiei AICI.
Total Soft SA, firma subcontractoare care a dezvoltat aplicația, ne-a transmis:
„Vodafone România este entitatea în măsură să formuleze un punct de vedere cu privire la întrebările adresate”. Răspunsul integral AICI.
Am întrebat Curtea de Conturi ce s-a întâmplat cu proiectul de raport privind propunerea de sesizare a organelor de urmărire penală. Tăcere.După publicarea articolului, Curtea de Conturi ne-a transmis că auditul este încă în desfășurare. Răspunsul integral AICI.
Am contactat ONRC, pe actuala șefă Luiza Mardare și pe fosta șefă Valentina Burdescu. Nu am primit răspuns.
Deși Registrul Comerțului este în subordinea Ministerului Justiției, nu am primit răspuns la întrebări nici de aici.
Intră în comunitatea cititorilor responsabili, care plătesc pentru munca jurnaliștilor:
Anca Mihai a lucrat până în 2024 ca arhitect, iar recent a trecut la jurnalism.
A studiat jurnalismul la Cluj și a scris pentru revista IQool și Monitorul de Cluj. Acum publică la Factual.ro și este pasionată de jurnalismul de date. Îi place să urmărească modul în care sunt gestionați banii publici.