Donald Trump a precizat că SUA nu vor prelua prin forță Groenlanda, dar i-a criticat dur pe aliații europeni, în discursul său atât de așteptat la Forumul Economic de la Davos. Politologul Flavius Caba analizează, pentru „Adevărul”, discursul liderului de la Casa Albă și vorbește despre direcțiile trasate de acesta.
Donald Trump în timpul discursului de la Davos. FOTO: Captură video
Donald
Trump și-a ținut discursul la Davos, miercuri, 21 ianuarie, într-o
atmosferă tensionată. După declarațiile sale referitoare la
Groenlanda, Trump a fost atacat de președintele Franței, Emmanuel
Macron, dar și de alți lideri europeni, însă nu a rămas dator.
Din
start, Donald Trump a precizat că se află și în fața unor
„inamici”, fără a-i numi, după care s-a referit la
performanțele economice ale SUA și a ținut să sublinieze
eșecurile Europei.
Groenlanda, în centrul discursului
„Îmi
place Europa, vreau să se dezvolte, dar nu se îndreaptă în
direcția bună”, a spus liderul de la Casa Albă. „Vrem
să avem aliați puternici, nu slăbiți”, a adăugat el, după ce a
criticat politica energetică a statelor europene. Donald Trump nu a
scăpat ocazia de a puncta faptul că Europa are o energie extrem de
scumpă, ceea ce o face necompetitivă.
A
fost la fel de critic în privința Danemarcei și a aliaților
europeni în chestiunea Groenlandei și a amintit că danezii au fost
învinși de Germania nazistă în numai 6 ore. Danemarca, a
accentuat Trump, e la fel de vulnerabilă acum în fața Chinei și a
Rusiei, a adăugat el și a subliniat că europenii ar fi vorbit
germană și japoneză, dacă SUA nu ar fi intervenit în Al Doilea
Război Mondial.
Cel
mai important de departe, el a spus că vrea ca Statele Unite ale
Americii să cumpere Groenlanda, dar că nu va folosi forța. „Nu
cerem decât să obținem Groenlanda, inclusiv posesia, ca să o
putem apăra”, a afirmat Donald Trump.
10 ani teribili la nivel global
Politologul
Flavius Caba decriptează, într-o analiză pentru „Adevărul”,
mesajul lui Trump, și explică și cum ar trebui perceput acesta la
București.
„Cred
că este pentru prima dată când Forumul de la Davos e organizat în
această formulă, în ce privește tensiunea între aliați. Ceea ce
este specific acestui forum de la Davos este că prezintă, că anunță chiar o perioadă de competiție de următorii 10 ani. Adică, prin
mesajele transmise și discursurile susținute de Donald Trump, dar și de alți lideri, preconizez această
perioadă a unei competiții între marile puteri, inclusiv între
SUA și UE. Și mesajul acestui forum a fost că ne aflăm într-o
perioadă de tranziție de la o anumită ordine bazată pe unele
reguli, de la ordinea internațională stabilită după Al Doilea
Război Mondial, spre o nouă direcție”, spune Caba.
El
vorbește despre trei mari direcții și detaliază. „În această
perioadă vor fi puțin trei mari direcții. Din start trebuie spus
că va fi o perioadă de transformări geo-economice. Punctul doi,
m-aș referi la alianțe, inclusiv cea transatlantică. Acestea se
află în reformare. Punctul trei, reziliența – atât a unor state,
atât și a unor alianțe, cât și a unor alte formate, va fi supus
testărilor. Adică va fi o anumită presiune ca fiecare entitate să
vadă cât rezistă și în ce direcție va merge. Marile puteri, în
această perioadă, își permit să meargă și singure. Din cauza
că, sau datorită, depinde cum privim, ele dețin mărimea pieței,
au o piață economică mare care le permite să joace altfel și au
o capacitate militare puternică care le permite să își pună
punctul de vedere. De asemenea, ca un al treilea element, marile puteri pot
dicta anumiți termeni în negocieri”, adaugă Caba.
O lume tot mai polarizată
Polarizarea
va fi cuvântul de ordine, atât la nivelul alianțelor, cât și pe
plan intern, în cele mai multe state. Pe
de altă parte, puterile regionale vor avea un alt statut față de
marile puteri, evident nu la fel de privilegiat.
„Țările
celelalte, de nivel mediu, în special vorbim de puteri medii,
regionale, aici va fi o altă dinamică. Și anume, unele se vor
conforma, altele se vor adapta, altele vor evita să intre în acest
clivaj, iar altele, probabil, se vor supune. Cam așa se preconizează
perioada următoare de incertitudine până la o nouă reașezare. Tot
în acest context, și din perspectiva Statelor Unite, pe lângă
discursul anterior al altor mari puteri, mă refer Rusia și China,
Statele Unite, prin vocea administrației de la Casa Albă, a
reiterat de mai multe ori, bineînțeles, că lumea nu va mai fi
unipolară, ci va fi multipolară. Chiar dacă s-a discutat sau se
discută în Europa de multilateralism, care e total diferit față
de multipolaritate, aici, la Davos, o să se observe că
multipolaritatea se află în regres, iar ordinea internațională
este fragmentată. Probabil, în această perioadă am putea asista
și la o polarizare și fragmentare mai mare a societății. Și
anume, discursul de genul strada versus elitele. Și aici mă refer
la o analiză globală pe regiuni, fără să menționez neapărat un
stat specific”, consideră expertul.
Mai puțin accent pe schimbările climatice
Și
tot din discursul lui Donald Trump reiese o nouă direcție.
Schimbările climatice nu vor mai beneficia de aceeași atenție. De
altfel, inclusiv Uniunea Europeană, care a promovat Green Deal, dă
acum înapoi, chiar dacă nu împărtășește poziția lui Trump.
„Apar
aceste clivaje economice. Probabil că se va discuta în continuare
la Davos și de acest risc tehnologic cu care ne vom confrunta în
perioada următoare. Acesta nu a fost evaluat suficient până acum,
așa că nu știm exact cum va impacta societatea pe diferite
dimensiuni, atât pe dimensiunea militară, cât și economică, dar
și societatea lor. Schimbările climatice nu vor mai fi pe primul
plan al discuției, iar acesta este cadrul general în care a apărut
discursul președintelui Trump”, mai arată Caba.
În
opinia sa, Donald Trump, chiar dacă nu va lua cu forța Groenlanda,
va căuta prin alte mijloace să o obțină. Nu este foarte clar cum
vor reuși să-i reziste europenii, mai ales că au fost surprinși
de revenirea lui Trump la Casa Albă. Discursul său arată că
Donald Trump nu va renunța la insula care a devenit mărul
discordiei cu europenii.
„Președintele
Trump are foarte bine fundamentat, în opinia mea, proiectul său și intențiile. El știe ceea ce dorește să obțină. În ce privește problema
Gronelandei, ell face analiza cost-beneficiu în mod tranzacțional. În schimb, probabil liderii europeni nu l-au
luat foarte mult în considerare de-a lungul timpului. Abordarea lor
față de Trump a pornit de la premisa că nu are cunoștințe de politică externă,
e tranzacțional, e foarte schimbător și nu l-au luat foarte mult
în calcul, în special după primul mandat, considerând că nu va mai
fi ales președinte. Numai că revenirea lui a schimbat din nou
paradigma”, subliniază Caba.
Practic,
spune analistul, Donald Trump nu a făcut decât să reitereze
programul, strategia nouă de securitate a SUA. Iar în discursul său
a urmat exact aceleași linii.
Ce urmărește Trump
„Ceea
ce a făcut Trump acum la Davos a fost să reitereze elementele cuprinse în
strategia de securitate a Americii. E vorba de o strategie
personalizată, pe personalitatea președintelui Trump, unde-și
prezintă foarte clar direcțiile de politică externă, subliniind
necesitatea schimbării sau schimbărilor față de toate celelalte
administrații anterioare din ultimii 30 de ani. Referitor la
Groenlanda, probabil că a ridicat foarte mult miza ca să se ajungă
totuși la o negociere, dar ideea lui e ca la finalul mandatului să
fie concernat ca președintele care a extins teritoriul Statelor
Unite”, este opinia lui Caba.
În
același timp, la Davos Ucraina a trecut în plan secund, iar
Groenlanda s-a aflat în lumina reflectoarelor.
„Problema
Groenlandei, după cum am văzut, a umbrit aproape în totalitate
problematica a Ucrainiei. Referitor la Europa, la ceea ce a spus
Trump acum, nu sunt noutăți mari față de pozițiile sale
exprimate anterior. Tot discursul președintelui Trump arată faptul
că el are foarte bine fundamentată agenda sa, și că ține
neapărat să o implementeze. ”
În
atare situație, europenii vor fi cel mai probabil nevoiți să
negocieze cu Donald Trump. Asta nu înseamnă însă să i se predea.
Ce ar avea de făcut europenii și România
„Liderii
din Europa, probabil, ar trebui să vină cu contra-negocieri, adică
la negocieri cu contra-propuneri. Ar fi de dorit pentru ei o
diplomație foarte proactivă, dar și prin aceasta, astfel încât
să nu îl înfurie pe Trump. Pentru că Trump e puțin probabil să
renunțe la ideea asta privind Groenlanda. Din perspectiva asta, însă
e puțin probabil să urmărească destrămarea alianței NATO. El o
vede totuși ca o oportunitate pentru dezvoltarea economică. Totuși,
este puțin probabil să asistăm deocamdată la o astfel de
inițiativă din partea Statelor Unite de destrămare a relațiilor
transatlantice”, mai spune expertul.
România,
deși nu a fost pomenită de Donald Trump, nu va fi ocolită de
probleme. Dependentă de Statele Unite în ce privește securitatea,
România are puține opțiuni. Flavius Caba consideră că
Bucureștiul va trebui să continue parteneriatul cu SUA, pentru a
traversa cu bine turbulențele viitorilor ani, fără a se decupla de
Uniunea Europeană.
„În
ce privește România, este nevoie de atitudine. În acest context nu
cred că e indicată o poziție totală de neutralitate. Parteneriatul
nostru cu Statele Unite trebuie să continue, trebuie să fie găsite
soluții. Interesul nostru securitar, contextul actual, toate acestea
poziții ale noastre ne determină să lucrăm în continuare pe
acest parteneriat cu SUA”, punctează Flavius Caba.