Donald Trump și Volodimir Zelenski au anunțat, la Davos, că o întâlnire trilaterală la care vor participa experți din SUA, Ucraina și Rusia. Andra Martinescu, cercetător la Universitatea Cambridge, analizează rezultatele întâlnirii și explică, pentru „Adevărul”, de ce va fi greu să se ajungă la pace fără europenii.
Trump și Zelenski vo pace cu Rusia. FOTO: AFP
Donald
Trump și Volodimir Zelenski au anunțat că o întâlnire
trilaterală la care vor participa negociatori din SUA, Ucraina și
Rusia. Andra Martinescu, cercetător la Universitatea Cambridge,
analizează rezultatele întâlnirii și explică, într-o analiză
pentru „Adevărul”, de ce va fi greu să se ajungă la un progres
al negocierilor și de ce prezența europenilor este esențială.
Întâlnirea
dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski, de joi, 22 ianuarie, a
fost cel mai așteptat eveniment de la Davos, alături de discursul
liderului de la Casa Albă, de cu o zi înainte. Concluziile celor
doi lideri au fost interesante, iar președintele Zelenski a anunțat
că vineri vor avea loc discuții trilaterale între SUA, Ucraina și
Rusia, în Emiratele Arabe Unite.
Cercetător
la Universitatea Cambridge și Senior Research Fellow la think-tankul
britanic The Foreign Policy Center, Andra Martinescu, analizează,
pentru „Adevărul”, rezultatele ultimei întâlniri dintre Trump
și Zelenski și negocierile și planul de pace anunțat de cei doi
șefi de stat. Ea consideră că europenii trebuie să facă eforturi
pentru a deveni parte a negocierilor cu Rusia. În același timp,
experta are rezerve în ce privește proiectul lui Trump, așa
numitul Consiliu de Pace, inițiativa prezentată de șeful de stat
american la Davos.
„Am
rezerve, acolo a fost invitat să participe inclusiv peședintele Rusiei, Vladimir Putin. Inițial
se discutase despre această comisie de pace și chiar fusese aprobată la
nivel de rezoluție ONU, dar se credea atunci că este vorba despre Gaza.
Ori documentul care a survenit acum câteva zile și trasează cumva
mandatul comisiei și rolul președinției americane în medierea
păcii, să spunem, nu se mai referă la Gaza”, spune Andra
Martinescu.
În
opinia sa, Consilul Păcii gândit de Trump reprezintă în primul
rând o modalitate de a înlocui ONU, iar rezultatele în ce privește
Ucraina ar fi mai degrabă sub semnul întrebării.
„Am
impresia că se vrea un mecanism care să înlocuiască ONU și
actualul sistem de ordine mondială de după cel de-Al Doilea Război
Mondial. Nu știu care va fi mandatul, nu știu care va fi impactul
în contextul conflictului din Ucraina, dar merită să monitorizăm”,
mai spune Andra Martinescu.
Ce ar fi important pentru România
Întâlnirea
trilaterală care va avea loc în Emiratele Arabe Unite nu va da
rezultate spectaculoase, în lipsa europenilor, este părerea Andrei
Martinescu.
„Cât
despre trilaterală, se adaugă celorlalte, de la care existau
așteptpri, însă ramase neinfiripate”, punctează ea.
În
opinia sa, Europa este obligatoriu să participe la negocierile de
pace, iar interesul României este ca Uniunea Europeană și statele europene să fie
parte la discuțiile pentru Ucraina.
„Ideea
de bază este că o pace justă și durabilă nu poate fi garantată
fără participarea Europei. Este o realitate pragmatică. Altfel
Yalta 2.0 are ecouri puternice, inclusiv prin multiplele referințe
la împărțirea sferelor de influență. România are un interes
direct ca UE să participe. Dacă ne uităm care ar fi intenția
Rusiei și în termeni de scenarii, pentru ei, la fel cum au făcut
și în alte regiuni, inclusiv în Transnistria, o situație de
conflict înghețat o va avantaja enorm. Europa trebuie să
contrabalanseze poziția de pacificare a Statelor Unite, pentru că
nu va aduce o pace justă, asta cu siguranță”, susține Andra
Martinescu.
Ea
vorbește despre negocierile intensificate între europeni, iar
declarațiile repetate ale președintelui francez, Emmanuel Macron,
arată că Europa nu renunță. România, mai afirmă Andra
Martinescu, trebuie să fie mult mai activă și să fie parte în
luarea deciziilor la nivel european.
„Și
de aceea vedem poziții negocieri intensificate, Marea Britanie,
Uniunea Europeană, dar și alte state cu capabilități. România,
de asemenea, trebuie să fie prezentă, pentru că e războiul la
graniță. Asta spune Macron, că a sosit momentul ca europenii să
negocieze direct. Și văd că și alte declarații dau impresia
asta. Pentru că Europa poate și trebuie să fie activă și să
vină cu o alternativă mai bună la poziția americană și la acele
puncte care s-au tot vehiculat, dar care nu sunt o bază pentru o
pace durabilă”, consideră românca.
De ce nu e bun planul lui Trump
Planul
american nu poate să rezolve acest război pentru că nu clarifică
situația.
„Planul
lui Trump nu poate duce la o pace durabilă pentru că nu adresează
nici punctele critice măcar. Nu rezolvă probleme și nu răspunde
la întrebări precum cum ar arăta o încetare a focului, care e
trocul teritorial, ce trebuie evitat, dar nici cum vor arăta zonele
demilitarizate, cine va participa la menținerea păcii și așa mai
departe”, punctează ea.
Europa
poate să conteze cu adevărat și are toate argumentele să conteze
și să discute de la egal la egal cu Rusia, SUA și alte puteri,
inclusiv în cadrul negocierilor de pace. Iar momentul în care
Uniunea Europeană ar trebui să facă aceste lucruri a sosit, crede
Andra Martinescu.
„Acum
este momentul, acum trebuie ca europenii să conteze. Până la urmă
vorbim despre o pace la nivel continental, nu? O să excluzi
continentul din propriul viitor sau ce vei face?”, se întreabă
retoric Andra Martinescu.
Cum comentează criticile lui Zelenski la adresa europenilor
Românca
a comentat și criticile aduse la Davos de Volodimir Zelenski chiar
aliaților europeni. Zelenski a taxat ceea ce el spune că a fost
slaba reacție a statelor europene la problema Groenlandei și l-a
lăudat pe Trump pentru că ar fi opit flota fantomă a Rusiei.
„Europa
adoră să discute despre viitor, dar evită să ia măsuri în
prezent. De ce președintele Trump poate opri tancurile petroliere
din flota fantomă și poate confisca petrolul, iar Europa nu poate
face același lucru?”, a surprins Zelenski.
Andra
Martinescu consideră că declarațiile critice făcute de Zelenski
nu trebuie privite ca o „trădare” a Europei și a aliaților săi
europeni.
„Cred
mai degrabă ca trebuie plasată și în contextul discursului lui
Mark Carney al Canadei, aspirațional, privind către o Europa
autonomă strategic, capabilă să acționeze decisiv. Nu este o
îndepărtare de Europa”, mai spune experta.
În
mod normal, europenii nu ar trebui să se simtă lezați de
declarațiile lui Zelenski, adaugă Andra Martinescu.
„Cu
siguranță se vor trezi lideri precum Orban care să interpreteze în
nota lipsei de recunoștință discursul lui Zelenski. Eu însă nu
îl văd problematic”, încheie Andra Martinescu.