Uniunea Europeană și NATO, instituții construite pe consens și respectarea suveranității/FOTO:X@NATO
Europa se confruntă cu o întrebare fundamentală: pot Uniunea Europeană și NATO să continue să funcționeze într-o lume mai dură și mai conflictuală, dominată tot mai mult de competiția dintre marile puteri?
Potrivit The New York Times, atitudinea președintelui american Donald Trump față de Europa, exprimată deschis în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, a oferit un nou semnal privind relația tensionată dintre Statele Unite și aliații săi europeni. Comentariile sale ironice au fost percepute drept un semn de dispreț, dar reuniunea de la Davos a adus și o lecție importantă pentru Europa.
Statele europene, unite în jurul principiilor suveranității și integrității teritoriale și susținute de amenințarea unor măsuri economice ferme, au reușit să determine Washingtonul să renunțe la presiunile legate de Groenlanda.
Respectarea suveranității și a frontierelor este un pilon central al proiectului european, construit după Al Doilea Război Mondial, într-o perioadă în care imperialismul agresiv al marilor puteri a dus la milioane de victime. Lecția istorică a fost clară: doar apărarea colectivă a frontierelor poate proteja statele mici de presiunile celor mai mari.
În prezent, Europa se confruntă din nou cu ambiții expansioniste. Rusia continuă războiul împotriva Ucrainei, a cărei suveranitate a fost recunoscută anterior prin mai multe tratate. În același timp, Statele Unite au cerut Danemarcei, stat membru al UE și al NATO, să cedeze controlul asupra Groenlandei.
Atât Uniunea Europeană, cât și NATO au declarat că suveranitatea și integritatea teritorială reprezintă linii roșii. Deși apărarea dreptului internațional, a Cartei ONU și a Acordurilor de la Helsinki poate părea idealistă într-o lume marcată de forță, aceasta rămâne o misiune esențială pentru Europa.
Poziția Statelor Unite ridică îngrijorări serioase
„Ideea că frontierele pot fi schimbate prin forță subminează principiile fundamentale ale securității europene stabilite după cel de-al Doilea Război Mondial”, a declarat Ian Lesser, de la German Marshall Fund. El a subliniat că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a adus aceste riscuri în prim-plan și a avertizat că poziția Statelor Unite ridică îngrijorări serioase.
Directorul Consiliului European pentru Relații Externe, Mark Leonard, afirmă că Europa redescoperă importanța suveranității într-o lume dominată de competiția dintre marile puteri – China, Rusia și Statele Unite. În opinia sa, europenii nu mai pot apăra ordinea globală bazată pe reguli, dar pot asigura supraviețuirea ei pe continentul european. În acest context, Ucraina și Groenlanda au o importanță simbolică și strategică majoră.
Premierul Canadei, Mark Carney, a declarat la Davos că vechea ordine internațională a încetat să mai existe. El a susținut că statele de dimensiune medie trebuie să construiască noi alianțe, într-un moment în care marile puteri folosesc integrarea economică, tarifele și lanțurile de aprovizionare ca instrumente de presiune.
Reacția unită a UE a demonstrat eficiența fermității și a solidarității
Europa pare să fi învățat această lecție. Statele europene au respins presiunile pentru cedarea teritoriilor ucrainene ocupate și au oferit Ucrainei sprijin financiar și militar substanțial, depășind contribuția Statelor Unite. De asemenea, ele și-au exprimat solidaritatea cu Danemarca și Groenlanda, reacționând ferm la amenințările Washingtonului.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat la Davos că Europa dispune de instrumente puternice și trebuie să le folosească. După amenințările cu tarife vamale americane, Uniunea Europeană a pregătit contramăsuri în valoare de 93 de miliarde de euro, o perspectivă care a generat neliniște pe piețe și, potrivit analiștilor, a contribuit la schimbarea poziției administrației Trump.
După negocieri cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, președintele american a renunțat la amenințările comerciale și a vorbit despre un acord-cadru privind Groenlanda. Deși Donald Trump și-a revendicat succesul, oficialii europeni consideră că principiul de bază a fost menținut: nicio modificare a frontierelor fără consimțământul statelor implicate.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că reacția unită a UE a demonstrat eficiența fermității și a solidarității. Analiștii avertizează însă că presiunile marilor puteri vor continua.
„Rusia, China și Statele Unite încearcă să schimbe ordinea internațională, iar Europa se află între aceste forțe”, afirmă Jana Puglierin, de la Consiliul European pentru Relații Externe. Ea subliniază că divizarea Europei ar face-o mai vulnerabilă.
Întrebarea centrală rămâne dacă Uniunea Europeană și NATO, instituții construite pe consens și respectarea suveranității, pot supraviețui într-o lume în care regulile sunt tot mai des contestate de puterea brută.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent