Liberation: Novak Djokovic, de la eroul poporului sârb, la paria regimului

Novak Djokovic FOTO X Australian Open

„Cu condiția ca trenul să nu fi trecut deja definitiv, acest Australian Open reprezintă una dintre ultimele șanse pentru Novak Djokovic de a-și duce la capăt goana nebună după un al 25-lea titlu de Grand Slam”, scrie ziarul francez Liberation.

„O asemenea performanță ar trebui așezată foarte sus printre cele mai mari realizări ale sportului modern și i-ar consolida și mai mult statutul de legendă a tenisului.

Dar cine l-ar aplauda în Serbia? În mod normal, susținătorii președintelui populist Aleksandar Vučić nu vor ridica mâinile și nici nu îi vor cânta gloria, din moment ce sârbul a devenit persona non grata pentru regimul aflat la putere”, scrie ziarul francez.

Articolul din ziarul francez amintește că ruptura s-a adâncit în vara trecută, când Djokovic a ales să se stabilească în Grecia. Familia sa locuiește într-o casă închiriată în cartierul Glyfada, din sudul Atenei, aproape de Kavouri Tennis Club, unde se antrenează. Cei doi copii ai săi sunt înscriși la o școală privată din capitala Greciei, iar jucătorul ar fi discutat inclusiv cu premierul Kyriakos Mitsotakis despre obținerea unei „vize de aur”, care i-ar permite rezidență pe termen lung în schimbul unei investiții imobiliare. Un semnal clar că revenirea rapidă în Serbia nu este o prioritate.

Conflictul cu autoritățile își are originea în valul de proteste declanșat la finalul lui 2024, după prăbușirea acoperișului unei gări renovate din Novi Sad, tragedie soldată cu 16 morți. Lipsa unei anchete transparente și suspiciunile de corupție au scos zeci de mii de oameni în stradă, studenții devenind rapid nucleul mișcării.

Traiesti pe pilot automat? Trafic. Job. Scroll. Somn. Preia controlul.

Djokovic nu a rămas neutru. Pe rețelele sociale, el și-a exprimat sprijinul pentru tineri.

„Ca persoană care crede în energia tinerilor și în dorința lor de a avea un viitor mai bun, consider că este important să le ascultăm vocea. Tinerii educați reprezintă cea mai mare forță a Serbiei. Sunt alături de voi”, a transmis Djokovic.

Mesajul a fost dublat de gesturi simbolice. La Melbourne, a scris pe cameră „Pentru Sonja”, în memoria unei studente lovite de o mașină în timpul unei manifestații la Belgrad, vorbind apoi despre „o mare înfrângere pentru societatea sârbă”. La un meci de baschet a apărut îmbrăcat cu un hanorac pe care scria „Students are champions”, iar pe Instagram a distribuit imagini de la un miting uriaș din capitală, comentând: „Istoric, magnific”.

Reacția regimului nu a venit direct de la Vučić, ci prin presa apropiată puterii. Tabloidul Informer l-a etichetat drept „fals patriot”. Alte publicații l-au acuzat că susține „revoluții colorate” și proiecte de destabilizare venite din exterior. La Belgrad, o frescă ce îl reprezenta la Wimbledon a fost acoperită cu negru, iar la o ceremonie oficială numele său a fost înlocuit cu cel al baschetbalistului Nikola Jokić.

Schimbarea este radicală dacă ne raportăm la trecutul recent. În 2022, guvernul sârb îl susținea total în conflictul cu autoritățile australiene, când Djokovic a fost expulzat pentru că nu era vaccinat anti-COVID. Atunci, Belgradul ajunsese chiar să provoace tensiuni diplomatice și să blocheze proiecte economice sensibile după incident.

Mai mult, pozițiile naționaliste ale lui Djokovic fuseseră mult timp pe placul puterii. În 2023, în plin conflict cu Kosovo, el scria pe camera TV de la Roland Garros: „Kosovo este inima Serbiei! Stop violenței”, mesaj identic cu retorica oficială.

Astăzi, însă, direcția s-a inversat. Din „exilul” său grecesc, Djokovic evită comentariile politice generale, dar continuă să susțină mișcarea studențească. La începutul lui noiembrie 2025, a redistribuit mesaje legate de manifestațiile din fața Parlamentului și de greva foamei a mamei uneia dintre victimele tragediei din Novi Sad, scriind că „durerea unei mame nu trebuie să fie un subiect de batjocură”.

Influența lui rămâne uriașă: peste 25 de milioane de urmăritori pe rețelele sociale, mai mult de patru ori populația Serbiei. În plus, mutarea turneului ATP de la Belgrad în Grecia, competiție gestionată de fratele său Djordje, a fost percepută drept o lovitură simbolică pentru autorități. La prima ediție în Grecia, Djokovic a câștigat titlul și a repetat că s-a simțit „ca acasă”.

Ți-a plăcut articolul?

Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent