AUR continuă să conducă în intențiile de vot pentru
alegerile parlamentare, la care ar obține 35% dintre voturi, urma de Partidul Social
Democrat, cu 23%, și Partidul Național Liberal, creditat cu 18%, potrivit unui sondaj de opinie realizat
de Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS).
Sorin Grindeanu. FOTO: Inquam Photos
În comparație cu luna decembrie, AUR își conservă poziția și
procentul de 35%. PSD înregistrează o creștere ușoară, de la 22% la 23%, în
timp ce liberalii scad cu un procent, de la 19% la 18%. USR urcă de la 9% la
10%, iar formațiunile UDMR și SOS România își mențin nivelul de 5%. Partidul
Oamenilor Tineri înregistrează o scădere de la 3% la 2%.
Încrederea în personalități politice
Încrederea în personalitățile politice analizate rămâne
scăzută, fără ca vreun lider să întrunească o susținere majoritară. Călin
Georgescu este evaluat pozitiv de 36% dintre respondenți, față de 60% opinii
negative, iar George Simion și președintele Nicușor Dan obțin niveluri similare de
încredere, de 32%, respectiv 31%, în condițiile unor rate ridicate de
neîncredere, de peste 60%.
Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu se confruntă cu un
nivel accentuat de respingere, de peste 70%, în timp ce Diana Șoșoacă
înregistrează cel mai ridicat nivel de neîncredere, de 80%. În cazul unor
figuri precum Dominic Fritz și Anamaria Gavrilă, se remarcă un nivel
semnificativ de necunoaștere publică, ceea ce indică o vizibilitate limitată la
nivel național. Per ansamblu, datele reflectă o criză de încredere în
leadershipul politic.
Imaginea instituțiilor
Evaluarea instituțiilor evidențiază o polarizare clară între
instituțiile percepute ca stabile și cele politice. Armata, Biserica și
Pompierii se bucură de cea mai bună imagine, cu procente de încredere cuprinse
între 61% și 80%, în timp ce Poliția și Uniunea Europeană depășesc ușor pragul
de 50% opinii pozitive.
La polul opus, instituțiile politice și cele ale
justiției sunt evaluate predominant negativ: Parlamentul și Justiția sunt
respinse de 75% dintre respondenți, Guvernul și Curtea Constituțională de 73%,
iar Președinția de 67%. Aceste rezultate indică o ruptură între cetățeni și
instituțiile asociate cu decizia politică și actul de guvernare.
Intenția de vot la alegerile parlamentare
În ipoteza organizării unor alegeri parlamentare duminica
viitoare, AUR ar obține 35% din voturi, menținându-se detașat pe primul loc.
PSD este cotat cu 23%, iar PNL cu 18%. USR ar obține 10%, în timp ce UDMR și
SOS România sunt creditate fiecare cu 5%. Partidul Oamenilor Tineri și alte
formațiuni ar întruni câte 2%. Potrivit autorilor cercetării, distribuția intențiilor de vot reflectă o
fragmentare politică accentuată și o capitalizare a nemulțumirii publice de
către partidele percepute ca alternative la sistemul actual.
Așteptări privind situația economică și nivelul de trai
Așteptările populației pentru anul 2026 sunt predominant
negative. 63% dintre respondenți cred că situația lor economică și nivelul de
trai se vor înrăutăți comparativ cu 2025, în timp ce 29% se așteaptă la o
stagnare. Doar 7% anticipează o îmbunătățire, iar 1% nu au o opinie clară.
Aceste date indică o lipsă aproape totală de optimism economic la nivelul
populației.
Percepțiile privind evoluția prețurilor sunt extrem de
pesimiste. 56% dintre români se așteaptă la creșteri semnificative ale
prețurilor în 2026, iar 34% anticipează creșteri moderate. Doar 7% cred că
prețurile vor rămâne la același nivel, niciun respondent nu anticipează
scăderi, iar 3% nu au o opinie. Nivelul ridicat al așteptărilor inflaționiste
reflectă o anxietate economică accentuată.
Cei mai mulți dintre români vor unirea cu Republica Moldova
În ipoteza unui vot privind reunirea Republicii Moldova cu
România, susținut public de președinta Maia Sandu, 56% dintre respondenți
declară că ar vota pentru reunire la un eventual referendum. În același timp,
37% afirmă că nu ar susține un astfel de demers, iar 7% nu au o opinie clară.
Datele indică existența unei majorități favorabile unirii, dar și un nivel
semnificativ de opoziție, ceea ce sugerează un subiect puternic polarizant în
spațiul public românesc.
Cercetarea a fost realizată pe un eșantion reprezentativ de
1067 respondenți, populație adultă rezidentă din România, cu vârsta de 18 ani
și peste. Datele au fost colectate prin metoda CATI (interviuri telefonice
asistate de computer), în perioada 14–23 ianuarie 2026. Eșantionul este
probabilist, multistadial și stratificat, cu o marjă maximă de eroare de ±3%,
la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost validate pe baza ultimelor
statistici INS și ponderate în funcție de vârsta electoratului.