Iancu Guda, economist CFA (chartered financial analyst), spune pentru Newsweek România că Guvernul Bolojan a mărit încasările din TVA peste ţinta calculată matematic, pe lunile relevante, septembrie şi octombrie.
Iancu Guda, economist CFA, consilier onorific al premierului Ilie Bolojan,spune că rezultatele Guvernului sunt peste ţinta matematică normală realizabilă.
Orice executiv responsabil are în prim-plan dezideratul de a scădea cheltuielile şi de a mări încasările, astfel încât deficitul bugetar să scadă.
Este ca într-o familie. Dacă veniturile sunt 12.000 de lei şi cheltuielile sunt 15.000 de lei, în timp, intri în criză. Nu-ţi mai poţi plăti datoriile. Nu poţi trăi la infinit pe datorie, dacă nu e sustenabilă.
Iancu Guda, economist CFA: Guvernul Bolojan a mărit încasările din TVA peste ţinta calculată matematic
Iar în cazul unui Guvern e vorba despre criza unei naţiuni, nu a unei familii. Impactul e imens, calculat pe milioane de oameni.
Cum obţine Guvernul venituri? Prin taxe şi impozite. Sintagma „taxe” însă se referă la mai multe taxe, dar, „dacă vorbim la modul punctual, despre TVA, acesta a crescut de la 1 august, anul trecut.
Este corect să vezi, dacă a crescut TVA, această taxă, dacă au scăzut încasările, au crescut mai lent sau mai rapid. Iar pentru asta trebuie să te duci la execuțiile bugetare lunare de după luna octombrie a anului trecut”, explică Guda.
Citeşte şi: România este campioană în UE la neîncasarea taxelor. Pierde o treime din TVA
De ce din octombrie încolo? „Pentru că, dacă ne uităm la august”, spune economistul, „nu e relevant, pentru că plătești pe 25 august rulajele din iulie, când era TVA vechi, și, dacă ne uităm în septembrie, plătești TVA din august”. Care este relevant.
De ce nu e simptomatic nici ce s-a întâmplat în august? „August”, explică Iancu Guda, „a fost afectat de un alt fenomen: consumul anticipativ. Din cauza creșterii TVA, în special la imobiliare, a crescut foarte mult consumul în iulie și, evident, a rămas o gaură de consum în august”.
Adică, în iulie, o mulţime de contracte, mai multe decât de obicei, au fost încheiate, ca să prindă TVA vechi, adică cumpărătorul să plătească mai puţin cu 2% TVA.
Aşadar, „nu e corect să ne uităm la august, pentru că reflectă iulie, și nici la septembrie, pentru că reflectă distorsionat de consumul acesta anticipativ luna august”, trage concluzia Guda.
Există două fenomene care s-au suprapus şi au dus la aceste luni cu încasări speciale: sezonalitatea unor produse şi consumul anticipativ, numit în termeni de specialitate „front-loading”.
Cele mai corecte şi obiective luni sunt septembrie și octombrie. „În septembrie, încasările la TVA, față de septembrie 2024, deci lună la lună, au crescut cu 20%.
Citeşte şi: Cât se scumpesc carburanţii, după ce creşte acciza cu 10%? Care este semnificaţia?
Aceasta în condițiile în care din preț, adică din cantitatea consumată și din creșterea de TVA, încasările trebuiau să crească cu numai 16%. Deci, este o performanță mai bună, față de dinamica nominală matematică calculabilă de creștere de taxe și consum”.
Dar ceea ce a urmat în luna octombrie a fost spectaculos: au crescut încasările la TVA, față de octombrie 2024, cu 30%, „în condițiile în care, din nou, trebuiau să crească în mod normal cu 16%, pentru că inflația a fost tot așa, 9,8% – 9,9%”, detaliază expertul.
Aşadar, avem de-a face cu o performanță dublă. Inflația este 9,8%, TVA crește cu 2%, consumul scade cu 4%, deci trebuia să crească cu 16%, dar a crescut cu 30%, ceea ce reflectă și o colectare mai bună.
Nu toate produsele din România sunt purtătoare de acciză
A crescut acciza cu 10,5%. Nu trebuiau să crească încasările din TVA cu 20%, odată 10% TVA și încă odată 10% la acciză? Nu, dacă toate produsele din România ar fi accizabile, aşa ar trebui, dar nu sunt toate.
În România, produsele accizabile principale sunt alcoolul și băuturile alcoolice, produsele din tutun, produsele energetice (combustibilii, adică benzinele şi motorinele), gazele naturale și electricitatea.
La acestea, se adaugă și alte bunuri de lux, cum ar fi bijuteriile din aur/platină, articolele din cristal și confecțiile din blănuri naturale, acestea din urmă având o acciză specifică, conform Codului Fiscal.
Economistul Iancu Guda, la o conferinţă de presă privind HoReCa – Foto: INQUAM PHOTOS/Octav Ganea
La benzină, motorină, alcool, băuturi alcoolice şi tutun, ponderea rulajelor, în total rulaje din România, este de 8%.
Faptul că ți-a crescut acciza cu 10%, spune Iancu Guda, pentru o categorie de produse care înseamnă 8% din economie înseamnă că trebuia să scad încasările din TVA, datorită creșterii acizei cu 10% x 8%.
Rezultatul trebuie ponderat, pentru că nu sunt toate produsele din România accizabile. Încasările din TVA trebuiau să crească cu 0,8%, datorită creșterii accizei.
Ceea ce trebuie să înţelegem este că discuţia aceasta insistentă despre accize şi TVA se datorează faptului că veniturile din aceste două surse sunt consistente. Impactul lor bugetar este mare.
Veniturile din TVA şi din accize
Veniturile din TVA în 2024 au înregistrat o creștere nominală semnificativă comparativ cu 2023, cu încasări de 94,75 miliarde lei doar până în septembrie (o creștere de 7,7% nominal), deși ca procent din PIB s-au menținut la circa 5%, conform termene.ro.
Veniturile din accize în România pentru întregul an 2024 au fost de 46,33 miliarde lei, înregistrând o creștere notabilă de 24,3% față de anul anterior, datorită încasărilor mai mari de la produsele energetice (creștere de 27%) și tutun (creștere de 19,2%), conform Ministerului Finanțelor.
La TVA este o diferenţă între prognozat şi realizat – numită „gap de TVA”, pe care statele UE au surmontat-o prin informatizare, iar România deocamdată nu.