Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și India face ecouri în acest moment în întreaga lume, reprezentând punctul culminant al unei perioade de fricțiuni puternice între UE și SUA, în care președintele SUA a amenințat repetat Uniunea Europeană cu tarife ca măsură de retorsiune pentru ceea ce lui i se păreau niște acorduri dezavantajoase pentru țara pe care o conduce.

Ba chiar, la un moment dat, mai precis în prima parte a anului 2025, Trump a majorat tarifele la importurile de oțel și aluminiu la 25%, aplicându-le și produselor provenite din UE.

Acum, însă, odată cu semnarea acordului comercial dintre Uniunea Europeană și India, europenii dovedesc o anumită independență față de relația comercială strânsă pe care o aveau în mod istoric cu SUA, lucru care s-a văzut inclusiv din atitudinea deranjată a lui Donald Trump cu privire la acest lucru.

Ba mai mult, liderii UE și premierul indian Narendra Modi speră că acordul să protejeze ambele părți în fața provocărilor venite inclusiv din partea Chinei, nu doar a Statelor Unite.  

Cât despre ce aduce concret acest acord, UE a anunțat că tarifele vor fi eliminate sau reduse complet pentru peste 96% din valoarea bunurilor comercializate, economisind companiilor europene aproximativ 4 miliarde de euro (6,87 miliarde de dolari) pe an.

„Nu vorbim aici însă numai de tarife, ci de dezvoltarea unei piețe unice colosale, o piață de desfacere de două miliarde de oameni. Dacă adunăm populația celei mai numeroase țări de pe planetă cu cele 480, aproape 500 de milioane de locuitori pe care îi are Uniunea Europeană, ajungem la 25% din tot ceea ce înseamnă economia globală”, a explicat analistul Emanuel Cernat.

Totodată, acesta adaugă faptul că perspectivele acestui acord sunt de fapt cele care sunt colosale, pentru că și astăzi Uniunea Europeană reprezintă poate chiar principalul partener economic al Indiei, dar perspectivele pe care le oferă noile prevederi ale acestui acord sunt cele care au făcut-o pe Ursula von der Leyen să numească acest acord „mama tuturor acordurilor”.

Cât despre aceste perspective, analistul spune, pentru a oferi numai un exemplu, faptul că indienii au avut întotdeauna o abordare extrem de protecționistă în ce privește piața lor auto, iar renunțarea la această abordare va aduce beneficii.

„Indienii au o industrie auto relevantă pe care au încercat s-o protejeze, iar în acest moment tarifele de 110% de până acum au fost limitate la 10%, o scădere enormă care va face ca mașinile europene să poată să fie competitive pe piața indiană, o piață evident gigantică”, explică Emanuel Cernat.

În continuare, acesta arată și faptul că pentru România importanța acestui acord nu derivă neapărat din dimensiunea agricolă, ci mai degrabă pe industria automotive.

„Să nu uităm că în România automotive-ul reprezintă peste 12% din PIB, iar dacă ne uităm în oglindă, agricultura, în anii buni, reprezintă un maximum de 5% din PIB. Ori chiar dacă este puțin probabil să exporte direct România (mașini sau componente auto, n.r.), unul dintre domeniile cele mai discutate și asupra căruia acest acord va avea cel mai mare impact va fi exact acest domeniu al industriei auto, care va primi o gură de oxigen extrem de necesară în acest moment. Iar toate aceste lucruri se vor translata implicit într-un impuls pe care îl va primi industria auto din România, iar acest lucru nu poate decât să ne bucure”, mai spune Emanuel Cernat.

În ce privește agricultura însă, acesta spune că rămâne o întrebare deschisă, pentru că nu știm încă sigur cât de competitivă este agricultura românească pentru a putea să răspundă cerințelor extrem de mari pe zona de export pe piața din India.

Totodată, acesta explică de asemenea și de ce acordul are potențialul de a îl irita și mai mult pe Donald Trump, care nu de puține ori și-a manifestat nemulțumirea față de relațiile cu Uniunea Europeană, dar și față de Uniunea Europeană în general.

„În momentul în care vorbim de asemenea dimensiuni economice, Uniunea Europeană își consolidează și mai mult statutul de super-putere economică. Donald Trump întotdeauna iubește raportarea în acești termeni, de super-puteri, raporturile de forță sunt cele pe care le înțelege cel mai bine și nu numai atunci când vorbim de raporturi de forță din punct de vedere militar, ci și din punct de vedere economic”, continuă analistul.

În plus, acesta spune că vorbim despre un acord care a trenat timp de 20 de ani, iar ceea ce s-a întâmplat în ultimul an, practic de la momentul venirii lui Donald Trump și a poziționării lui pe scena politică economică internațională cu aceste amenințări perpetue de instaurare de tarife vamale, nu a făcut altceva decât să accelereze aceste negocieri bilaterale.

„Este clar că în acest moment unul dintre cei căruia Europa trebuie să-i mulțumească pentru definitivarea acestui acord atât de important economic este chiar Donald Trump. În lipsa lui Donald Trump, e posibil ca toate aceste negocieri să mai fi trenat în continuare pentru o perioadă destul de bună de timp, iar faptul că avem acest acord încheiat la New Delhi ne arată inclusiv o poziționare strategică a Uniunii Europene, care vrea să iasă din această logică de putere aflată pe orbita Washingtonului și vrea să-și reafirme dimensiunea autonomă, iar arma pe care poate s-o folosească cel mai bine este exact această armă economică”, spune Emanuel Cernat.

Totodată, acesta arată și faptul că ceea ce face Europa cu această ocazie este un statement strategic, pentru că devine un jucător într-o regiune în care SUA și-au arătat clar interesul, cu atât mai mult cu cât, adaugă analistul, întotdeauna acolo unde se începe cu dezvoltarea relațiilor economice, se continuă cu cooperare în securitate.

„Chestia asta clar nu are cum să-i convină lui Trump, căruia i-ar fi plăcut mult mai mult să țină Europa în acea zonă de irelevanță, de dependență strategică de SUA. Ori acum când vedem discuțiile cu Mercosur, discuțiile cu India, care începe să se poziționeze la rândul ei ca o putere strategică, vedem că începe să poarte discuții cu Canada, cu Australia, se creionează o zonă de putere în regiune pe care America nu va mai putea s-o ignore”, încheie Emanuel Cernat.

Ți-a plăcut articolul?

Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent