Scăderea semnificativă a dolarului în raport cu alte monede, salutată cu entuziasm de Donald Trump, poate crea mari probleme companiilor care au activități de import-export, inclusiv celor românești. Specialiștii contactați de „Adevărul” au explicat care sunt pârghiile cu ajutorul cărora își pot proteja românii afacerile de deprecierea dolarului.
Foto Shutterstock
Dolarul a suferit cea mai profundă scădere într-o singură zi de la introducerea tarifelor vamale de anul trecut, după ce Trump a declarat că nu crede că moneda s-a slăbit excesiv, scrie Bloomberg. Indicele dolarului Bloomberg a scăzut la cel mai scăzut nivel din ultimii aproape patru ani în tranzacțiile de la New York, înainte de a atenua o parte din scăderile din Asia. Prăbușirea dolarului a contribuit la împingerea atât a euro, cât și a lirei sterline la cele mai ridicate niveluri din 2021, în timp ce francul elvețian a atins cel mai înalt nivel din 2015. În Asia, wonul sud-coreean și ringgitul malaezian au condus creșterile față de moneda americană. Aurul a crescut la un nou record la nivel mondial, peste 5.250 de dolari pe uncie.
Ulterior, economistul american Peter Schiff a afirmat că scumpirea accelerată a prețului aurului și implicit prăbușirea dolarului semnalează apropierea unei crize crunte, argumentând că inflația crește, în timp ce dolarul american pierde la nivel global.
„Depindem de lume. Ne furnizează bunurile pe care nu le producem. Ne împrumută banii pe care nu îi economisim. Trump o înțelege invers. Economia mondială nu funcționează datorită nouă – economia noastră funcționează datorită lumii”, a spus Schiff.
„Avem o economie disfuncțională, bazată pe creditul de consum, care se bazează pe statutul de monedă de rezervă al dolarului american, iar lumea trage acum covorul de sub picioarele SUA. Dolarul se va prăbuși. Dolarul va fi înlocuit de aur”.
Cum se apără românii de fluctuațiile valutare
Întrebați ce influențe vor avea aceste turbulențe asupra afacerilor care se ocupă de import-export în România, analiștii au enumerat câteva modalități care îi pot proteja pe români.
„Într-o
economie globală în care tot mai multe afaceri se întind pe mai
multe piețe, iar plățile se fac în dolari sau euro, volatilitatea
fluxului de schimb valutar sau măsurile tactice ale băncilor
centrale influențează deciziile de business”, au explicat analiștii pentru „Adevărul”.
Potrivit
unui studiu Revolut Business realizat în decembrie 2025 în rândul factorilor de decizie și al
antreprenorilor români, riscul volatilității valutare era
menționat de 9,3% dintre respondenții din eșantion, iar procentul
creștea la 15% pentru directorii financiari (CFO). De asemenea, un
procent superior mediei răspunsurilor (14%) a fost remarcat, în
studiul amintit, și printre factorii de decizie din companiile cu
50-1000 de angajați. Putem concluziona că firmele mijlocii se
consideră mai expuse la riscurile aduse de volatilitatea cursului de
schimb decât firmele mari.
„Volatilitatea
actuală a pieței este puțin probabil să fie un semnal al unui
moment
euro global,
ci mai degrabă o corecție mecanică. În timp ce Fed a urmărit un
ciclu de relaxare de șase luni, BCE a menținut o abordare mai
prudentă, reducând în cele din urmă atractivitatea randamentului
în dolari americani față de euro. Vedem acum o creștere a
activelor denominate în EUR, produsele noastre de economii
înregistrând o creștere de 20% de la o lună la alta ca urmare a
acestei decizii”, a declarat pentru „Adevărul” Victor
Mascha, Directorul Trezoreriei la
Revolut Business.
„Incertitudinea
sporită din SUA i-a făcut pe investitori mai precauți în a-și
păstra toți banii în dolari
americani,
realocând probabil capital în euro
pentru a atenua riscul. Vedem semne timpurii că statutul dolarului
ca etalon
de aur evoluează;
într-o piață în care un singur tweet poate declanșa schimbări
masive, diversificarea și monitorizarea pieței sunt mai importante
ca niciodată”, a adăugat el.
Cum
influențează aceste fluctuații business-urile și companiile
Așa
cum reiese din studiul menționat mai sus, companiile medii par
mai expuse la riscul volatilității. Cu cât o companie derulează
operațiuni pe mai multe piețe, mai ales cu furnizori dependenți de
dolari sau euro, cu atât expunerea crește. Cei care derulează
relații comerciale la nivel global știu că există anumite produse
financiare pe care băncile le pun la dispoziția clienților B2B (adică tranzacții între companii, nu către consumatorul final) pentru a-și proteja fluxurile monetare de astfel de oscilații.
Având
în vedere că în această săptămână dolarul a atins cel mai mic
nivel din ultimii 4 ani raportat la euro și leu și este cotat în
prezent în intervalul 4,25-4,26 lei, vedem un interes sporit al
importatorilor români care desfășoară operațiuni comerciale prin
intermediul USD pentru produsul FX Forward (contracte de schimb
valutar la termen), a explicat analistul Revolut Iulian Boia, precizând că prin contractele de
tip FX Forward, antreprenorii își pot proteja afacerile de
oscilațiile de curs valutar, înghețând rata de schimb pentru 12
sau 24 de luni. Acest instrument financiar este utilizat în principal de companii pentru a elimina riscul valutar și pentru a bloca un curs sigur pentru tranzacții internaționale viitoare, indiferent de volatilitatea pieței. Companiile importatoare/exportatoare folosesc aceste contracte pentru a-și securiza bugetele și marjele de profit, cunoscând exact cât vor plăti sau încasa la o anumită dată, eliminând surprizele neplăcute legate de evoluția cursului valutar.
„E un instrument ușor de accesat din platforma
noastră digitală, clienții noștri au posibilitatea de a deschide
contracte Forward standard în valoare de până la 500.000 euro
(echivalent in diferite valute), iar echipa noastră de specialiști
poate oferi asistență personalizată.
În
aceste zile, cererea principală vine de la firme românești care
importă produse și echipamente tehnologice din Asia, SUA sau
materii prime din Africa sau America Latină și au nevoie să
plătească facturi in dolari. Vedem deci adaptarea antreprenorilor
români la acest context de piață, spre deosebire de anul 2025 când
majoritatea contractelor Forward au fost realizate cu firme care
aveau încasări în euro și doreau să securizeze un curs pentru
anul 2026 sau 2027 (în principal companii de software, exportatori
de echipamente și materii agricole sau investitori internaționali
care finanțau operațiunile locale în EUR)”, a mai explicat
Iulian Boia.