Taxa a fost adoptată prin Legea nr. 239/2025 și vizează coletele provenite din afara Uniunii Europene cu o valoare sub 150 de euro, într-un context în care volumul comerțului electronic transfrontalier a crescut semnificativ în ultimii ani, potrivit Ministerului Finanțelor.

„Măsura are un scop fiscal și de reglementare a fluxurilor de comerț electronic”, precizează instituția, subliniind că se aplică în conformitate cu legislația europeană.

Ministerul Finanțelor explică faptul că, în cazul vânzărilor la distanță de bunuri importate din state terțe, TVA este datorată în România, indiferent de locul unde se face efectiv importul.

„În cazul coletelor de valoare mică, vândute și transportate din afara Uniunii Europene către clienți persoane fizice din România, se datorează TVA în România”, se arată în comunicat.

Aplicarea taxei de 25 de lei se face în cadrul legal existent, obligația de plată revenind furnizorilor de bunuri, expeditorilor sau entităților care facilitează vânzările la distanță, în timp ce identificarea și raportarea coletelor este realizată de operatorii poștali și de curierat autorizați.

Ministerul respinge miturile privind traficul cargo

Ministerul Finanțelor respinge ideea că redirecționarea coletelor prin alte state membre ar fi determinată exclusiv de această taxă.

„Piața logistică internațională este dinamică, iar operatorii și platformele de comerț online pot adapta rutele și procedurile în funcție de diverși factori comerciali, de reglementare și operaționali, nu doar de un singur element fiscal”, se precizează în document.

Instituția subliniază că taxa de 25 de lei nu reprezintă o taxă vamală, ci o obligație fiscală internă, aplicată în conformitate cu legislația europeană.

„România se aliniază legislației fiscale UE”, iar măsura „protejează suveranitatea economică a României prin asigurarea unui tratament fiscal echitabil între operatorii din Uniunea Europeană și cei din afara spațiului comunitar”, arată Ministerul Finanțelor.

Totodată, autoritățile susțin că măsura contribuie la reducerea riscurilor de subevaluare și evitare a obligațiilor fiscale în comerțul electronic transfrontalier și la „crearea unui cadru concurențial corect și predictibil” pentru comercianții din România și din Uniunea Europeană.

În sprijinul argumentelor sale, Ministerul Finanțelor prezintă și date privind evoluția numărului de colete extracomunitare intrate în România. După anunțarea măsurii, în august 2025, volumul coletelor a crescut semnificativ, de la 676.551 în luna august, la peste 3,3 milioane în luna noiembrie. În luna ianuarie 2026 s-au înregistrat 713.083 colete, un volum de aproximativ 15 ori mai mare față de ianuarie 2025.

ARMO demontează mitul prăbușirii traficului cargo

În acest context, Ministerul respinge categoric informațiile apărute în spațiul public privind presupuse pierderi fiscale sau relocări ale fluxurilor logistice.

„Toate afirmațiile publice care conduc spre concluzia că această taxă ar fi dus la relocarea zborurilor cargo către alte aeroporturi din UE și la pierderi fiscale pentru România sunt false și constituie fake news”, se mai arată în comunicat.

Reprezentanții ARMO (Asociației Române a Magazinelor Online) au declarat, la rândul lor, că mitul prăbușirii traficului cargo nu se confirmă în realitate.

„Afirmațiile privind o presupusă ‘prăbușire’ a traficului cargo nu sunt confirmate de datele publice disponibile. Nu există dovezi ale unei reduceri structurale cauzate de introducerea taxei logistice. În plus, estimările de pierderi în sute de milioane de euro se bazează pe ipoteze eronate”, a transmis organizația.

ARMO subliniază că aceste colete sunt în prezent scutite de aplicarea taxelor vamale și că „România nu poate pierde venituri pe care nu le-a avut vreodată și care nu i-ar fi revenit oricum”.