Președintele României, Nicușor Dan Foto: Hepta
Curtea Constituțională a României a respins, miercuri, 4 februarie, o nouă sesizare formulată de președintele Nicușor Dan, de această dată vizând o lege inițiată de deputatul Silviu Vexler, act normativ care extinde sancțiunile pentru exercitarea fără drept a funcțiilor clericale și monahale. Decizia CCR confirmă constituționalitatea unei modificări legislative care vizează nu doar situațiile în care persoane se dau drept preoți sau călugări, ci și cazurile în care sunt asumate în mod nelegal roluri precum cele de rabin, imam sau alte funcții religioase asimilate.
Update 14.30. Argumentele Curții
Potrivit comunicatului emis, „Curtea Constituțională a statuat că, sub aspect extrinsec, legea criticată respectă exigențele impuse de art.1 alin.(5) și ale art.76 alin.(1) coroborat cu art.73 alin.(3) lit.h) din Constituție, Camera decizională având capacitatea să o recalifice în mod corect ca lege organică, atât timp cât numărul real de voturi exprimat în prima Cameră sesizată corespunde majorității absolute prevăzute de Constituție pentru adoptarea legilor organice, iar prin actul recalificării corecte a legii nu se impune reîntoarcerea legii, ordinea de sesizare a Camerelor fiind neschimbată”.
De asemenea, „sub aspect intrinsec, Curtea a constatat că dispozițiile legii criticate nu intră în contradicție cu principiul separației puterilor în stat [art.1 alin.(5)] și principiul legalității incriminării [art. 1 alin.(5) și art.23 alin.(12) din Constituție] și nici nu îngrădesc libertatea de gândire, de conștiință și de religie (art.29 și art.30 din Constituție)”.
Știrea inițială. Legea contestată și miza sa publică
Sesizarea a fost formulată de președintele Nicușor Dan în luna iulie 2025, iar argumentele invocate au vizat atât aspecte de tehnică legislativă, cât și posibile încălcări ale unor principii constituționale. Legea contestată modifică și completează Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor și a fost inițiată de deputatul Silviu Vexler cu acordul cultelor religioase, inclusiv al Bisericii Ortodoxe Române, potrivit expunerii de motive.
Scopul declarat al inițiativei legislative a fost acela de a clarifica și extinde interdicția exercitării fără drept a funcțiilor clericale și monahale, pe fondul apariției mai multor cazuri de falși preoți și călugări care au creat structuri religioase nerecunoscute de lege. În acest sens, proiectul a fost susținut și de Secretariatul de Stat pentru Culte, care a transmis că „În urma urma consultării cultelor, marea majoritate a acestora a agreat propunerea de modificare a art. 23 alin. (4)”.
În paralel, inițiatorul a fundamentat demersul legislativ pe un context mai larg, legat de combaterea antisemitismului, radicalizării și discursului instigator la ură, subliniind în expunerea de motive că „Antisemitismul reprezintă o amenințare la adresa democrației și a societății în ansamblul său” și că noile realități din mediul online impun adaptarea instrumentelor juridice pentru a proteja coeziunea socială și valorile democratice.
Criticile președintelui și verdictul CCR
În sesizarea sa, Nicușor Dan a susținut că legea încalcă libertatea conștiinței și libertatea de exprimare, argumente similare celor invocate anterior în cazul legii anti-extremism, inițiată tot de Silviu Vexler și respinsă în unanimitate de Curtea Constituțională în iulie 2025. Șeful statului a reclamat formulări vagi și lipsa de claritate a normei, apreciind că aceasta contravine cerințelor de calitate a legii.
„Astfel, se creează posibilitatea Secretariatului de Stat pentru Culte să stabilească, la cererea cultelor, alte funcții clericale sau monahale asimilate celor de preot, rabin sau imam. În consecință, stabilirea conținutului constitutiv al infracțiunii de exercitare fără drept a unei profesii sau activități, în acest domeniu, al exercitării libertății religioase, nu este realizată exclusiv prin lege, ci poate fi realizată inclusiv prin acte infra-legale, acte administrative ale Secretariatului de Stat pentru Culte”, a arătat președintele, avertizând că folosirea unor sintagme vagi încalcă standardele constituționale și normele de tehnică legislativă.
Nicușor Dan a atras atenția și asupra faptului că enumerarea funcțiilor religioase este incompletă, întrucât legea menționează explicit doar preotul, rabinul și imamul, deși există și alte titulaturi specifice cultelor recunoscute de stat. „În măsura admiterii criticilor formulate anterior (…), aceste prevederi rămân neconstituționale, deoarece enumeră expres numai preotul, rabinul și imamul printre funcțiile clericale sau monahale a căror exercitare fără drept constituie infracțiune”, a mai susținut șeful statului.
De asemenea, președintele a invocat încălcarea art. 29 și art. 30 din Constituție, apreciind că legea instituie un drept exclusiv al cultelor asupra modalităților religioase de cinstire a unor persoane, ceea ce ar afecta atât libertatea religioasă, cât și exercițiul libertății de exprimare.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent