Joi, 12 Februarie 2026, ora 04:32
1322 citiri
Copil care stă pe telefon / FOTO: imagine generată cu AI – Grok
Mai multe state din Uniunea Europeană pregătesc un cadru legal pentru ca accesul tinerilor sub 16 ani la rețelele sociale să fie interzis. Modelul ar putea fi urmat și de România. Despre impactul acestei măsuri, Ziare.com a discutat cu psihologul Radu Leca.
Interzicerea accesului la social media poate aduce avantaje, dar și riscuri. Fără implicarea activă a familiei, măsura ar putea să nu aibă efectul scontat, avertizează analistul.
„Interzicerea rețelelor sociale sub 16 ani promite reducerea expunerii la cyberbullying, conținut sexualizat, presiune de imagine și comparație socială, factori asociați cu anxietate, tulburări de somn și scădere a stimei de sine. În psihologia socială, rețelele amplifică nevoia de apartenență și validare publică, iar adolescența rămâne o perioadă sensibilă la respingere și la statut.
În psihoterapia de familie, o interdicție generală produce adesea efect de opoziție, ascundere și conturi paralele, mai ales în familii cu comunicare rigidă sau control excesiv. O regulă externă ajută doar dacă vine la pachet cu reguli interne de familie, cu educație digitală și cu alternative reale de conectare socială”, a explicat Leca.
Psiholog: „Derularea fără oprire menține creierul într-o alertă constantă”
Psihologul a menționat ce beneficii poate aduce deconectarea tinerilor de mediul digital și mai multă conectare cu realitatea din jur.
„Un rezultat probabil este creșterea timpului de somn și scăderea stimulării continue, fiindcă derularea fără oprire menține creierul într-o alertă constantă. O parte dintre tineri ar arăta scăderea anxietății legate de imagine, like-uri și trenduri, iar o altă parte ar raporta frustrare și izolare, mai ales acolo unde grupul de prieteni rămâne organizat online. În plan școlar, apare uneori creșterea atenției și a timpului de studiu, însă beneficiul depinde de calitatea relației cu școala și de existența activităților extracurriculare. În comunitate, interdicția reduce accesul la resurse utile, grupuri educaționale și proiecte civice, iar soluția devine acces ghidat, nu acces zero”, a punctat Leca.
„Rețelele sociale grăbesc comparația socială și recompensează reacția rapidă, nu reflecția”
În plus, permiterea accesului la rețele sociale abia de la 17 ani poate contribui la procesul de maturizare emoțională al adolescentului, a mai punctat psihologul.
„Maturitatea emoțională apare prin reglare emoțională, empatie, toleranță la frustrare și identitate stabilă, iar adolescența rămâne etapa în care identitatea se testează intens. Rețelele sociale grăbesc comparația socială și recompensează reacția rapidă, nu reflecția, iar interdicția reduce o sursă majoră de supraîncărcare emoțională. În același timp, maturitatea emoțională se antrenează și prin învățarea folosirii responsabile a unui instrument puternic, cu limite, nu prin eliminarea totală a instrumentului. În terapie de familie, obiectivul rămâne dezvoltarea autoobservării: adolescentul învață să recunoască gelozia, rușinea, furia, apoi alege un comportament mai bun decât atacul sau retragerea”, a completat psihologul român, pentru Ziare.com.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent