Sambata, 04 Octombrie 2025, ora 12:16
1479 citiri
Navă de război rusească/FOTO:X@Zzn2Jane
Într-un raport alarmant, serviciul de informații militare al Danemarcei a semnalat, vineri, 3 octombrie, o serie de incidente provocatoare implicând nave militare rusești în strâmtorile daneze – coridoare maritime strategice ce leagă Marea Baltică de Marea Nordului. Potrivit agenției Reuters, au fost înregistrate manevre periculoase, tentative de bruiaj și episoade în care elicoptere și nave daneze au fost vizate de sisteme de ochire rusești.
Directorul serviciului, Thomas Arentkiel, a atras atenția, într-o conferință de presă, că aceste acțiuni repetate din partea Rusiei amplifică riscul unei escaladări neintenționate într-un context regional deja tensionat.
„Avem dovezi clare că aeronave și nave daneze au fost ținta sistemelor de armament ale unor nave rusești, aflate în tranzit prin strâmtorile noastre. De asemenea, au existat incidente în care acestea au navigat pe traiectorii de coliziune”, a afirmat Arentkiel.
Într-un caz recent, o navă militară rusă staționează de peste o săptămână în apele teritoriale daneze – un gest interpretat de autoritățile de la Copenhaga ca un semnal că Moscova ar putea reacționa agresiv în cazul în care Danemarca ar interveni pentru a opri circulația așa-numitei „flote fantomă” de petroliere folosite de Rusia pentru a eluda sancțiunile occidentale.
Prezența acestor nave în strâmtorile daneze nu este neobișnuită – rutele fiind printre cele mai aglomerate din comerțul maritim global – însă, în ultima perioadă, natura prezenței rusești s-a schimbat. Potrivit serviciilor de informații, unele dintre aceste nave ar fi echipate cu sisteme sonar și tehnologii de bruiaj. Într-unul dintre incidente, s-au înregistrat perturbări semnificative ale semnalului GPS în teritoriul danez.
apartamente de vanzare bucuresti 2 camereO strategie de presiune hibridă
Oficialii danezi vorbesc deschis despre o „strategie hibridă” prin care Rusia testează limitele NATO în regiunea baltică, fără a declanșa un conflict direct.
„Vedem utilizarea unor metode agresive, dar calibrate, menite să intimideze și să transmită un mesaj politic fără a trece linia roșie a unui război declarat”, a mai spus Arentkiel.
De altfel, regiunea Mării Baltice se află de peste doi ani într-o stare de alertă ridicată, după sabotaje misterioase asupra cablurilor submarine, scurgeri din conducte de gaze, intruziuni aeriene și apariții frecvente ale dronelor neidentificate – episoade ce au urmat declanșării invaziei ruse în Ucraina.
Președintele rus Vladimir Putin a negat în mod repetat orice implicare în asemenea acțiuni, mergând până la a ironiza temerile occidentale. „Nu vom mai trimite drone peste Danemarca”, a declarat el recent, calificând drept „absurde” suspiciunile privind intențiile Rusiei față de statele NATO.
Totuși, la Washington, Casa Albă a reacționat cu seriozitate. Purtătoarea de cuvânt, Caroline Leavitt, a precizat că situația este atent monitorizată și că administrația americană rămâne în contact constant cu aliații săi europeni.
Amenințare militară directă? Nu încă
Cu toate acestea, serviciul de informații militar al Danemarcei a subliniat că, deocamdată, nu există o amenințare militară directă la adresa țării. Însă episoadele recente – inclusiv survolul unor aeroporturi și baze militare de către drone necunoscute – au fost catalogate de premierul Mette Frederiksen drept componente ale unei „agresiuni hibride”.
Ministrul apărării, Troels Lund Poulsen, a confirmat că mai multe anchete sunt în desfășurare, deși identitatea autorilor rămâne neclară. În acest context, NATO și-a intensificat operațiunile de monitorizare în zona baltică, iar Suedia a depus un proiect legislativ menit să extindă atribuțiile pazei de coastă în privința supravegherii maritime.
Aceste mișcări, aparent izolate, conturează tot mai clar o strategie de testare a vulnerabilităților occidentale – o formă de presiune calibrată, dar persistentă. Într-o regiune unde granițele fizice se întâlnesc cu cele ale războiului informațional, provocările rusești par să joace un joc pe termen lung, în care tăcerea sau pasivitatea pot deveni, ele însele, semnale greșite.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent