Sistemul de canalizare al Bucureștiului a cedat în urma ploilor abundente, provocând inundații pe străzi întregi. Apa Nova transmite că, zilele acestea, în doar două ore s-a înregistrat cantitatea de precipitații echivalentă pentru jumătate din normalul întregii luni octombrie, iar orașul a fost traversat de un debit de apă comparabil cu cel al râului Mureș.
Climatologul Roxana Bojariu a transmis, pentru Ziare.com, că sistemul de canalizare din București este depășit deja de schimbările climatice, acesta nefiind proiectat să reziste în fața ploilor pe care le experimentăm în prezent.
„Sistemul de canalizare nu este conceput pentru clima schimbată deja. E nevoie, deci, de mărirea spațiului verde și a rezervoarelor care să poată absorbi din precipitații (lacuri urbane și alte soluții arhitectonice). Dar e nevoie și de o redimensionare a sistemelor de canalizare și de respectarea regulilor urbanistice astfel încât să nu mai fie îngrămădite haotic blocuri lângă blocuri, pe baza unei infrastructuri care oricum a rămas în urma cu redimensionarea în noile condiții climatice. Se pot și trebuie găsite soluții inginerești, arhitectonice și urbanistice pentru toate aceste probleme”, a declarat climatologul.
Aceasta a pus accent pe importanța conștientizării efectelor schimbărilor climatice pe termen lung, pentru a putea să ne pregătim corespunzător.
„Creșterea intensității precipitațiilor, nu doar în România, ci în multe locuri din lume, e clar legată de schimbarea climatică sau încălzirea globală. Conform legilor fizicii, o atmosferă mai caldă poate înmagazina o cantitate mai mare de vapori de apă. Această cantitate mai mare de vapori de apă alimentează sistemele de joasă presiune (ciclonii), rezultând într-o cantitate mai mare de precipitații ce cade în timp scurt. Pe de altă parte, suprafețele mai calde ale marilor și oceanelor sunt surse importante pentru cantitatea sporită de vapori de apă din atmosferă”, a transmis aceasta.
Citeste toate stirile despre Cod roșu de ploi în București și cinci județe
Climatologul susține că ploile vor fi tot mai prezente în viitor și pe parcursul iernii, nu doar toamna, ceea ce va pune și mai multă presiune pe sistemele de canalizare din orașe.
„Crește intensitatea precipitațiilor, pentru durate scurte de timp, dar datele observate ne sugerează că, toamna, pentru zona României există și o tendință de creștere a cantității medii de precipitații. Proiecțiile ne sugerează o creștere a cantității medii de precipitații în sezonul rece, comparativ cu clima prezentă, dar cu mențiunea că raportul dintre ploaie și ninsoare, iarna, se schimbă în favoarea ploii, în zonele de altitudine joasă”, a mai precizat Roxana Bojariu.
Potrivit acesteia, e nevoie ca orașele să se adapteze la noua realitate care ne va lovi tot mai dur, în anii următori.
„Pe lângă reducerea emisiilor, iar orașele sunt cei mai mari emițători de gaze cu efect de sera, e nevoie și de adaptare la ceea ce deja s-a schimbat sau inevitabil se va schimba în sistemul climatic. Reducerea emisiilor încetinește încălzirea globala și ne dă șansa să stabilizăm efectele schimbării climatice la limite de intensitate gestionabile, dar adaptarea rămâne esențială.
Mediul urban sporește local efectul global al schimbării climatice, mai ales prin izolarea solului de atmosferă. Asfaltul, densitatea mare de drumuri, de clădiri, nu permit infiltrarea apei în sol și o mare parte a acestei ape se scurge la suprafață – inundațiile urbane devin din ce în ce mai dese și mai severe”, a mai declarat climatologul Roxana Bojariu.
Șefa ANM confirmă: „Sigur că ne putem aștepta la inundații în marile orașe”
Șefa ANM, Elena Mateescu, a confirmat creșterea frecvențelor fenomenelor meteorologice extreme, punctând că, în jumătatea sudică a țării, în primele zile din octombrie a plouat deja de două ori mai mult decât ar fi fost normal pentru întreaga lună.
„Din punct de vedere meteorologic, frecvența fenomenelor extreme și care aduc cantități de precipitații pe segmente scurte de timp ce pot depăși, în mai puțin de 24 de ore, media climatologică a unei luni întregi, vom mai tot avea. Sigur că putem întâmpina probleme de natură hidrologică, prin inundații la scară locală sau în marile orașe, în funcție de capacitatea de atenuare a acestor cantități. Iată că, la mai puțin de 4 zile, avem al doilea cod roșu, care, de această dată, lovește cel mai puternic în partea de sud-vest a țării. În episodul anterior am avut cantități însemnate în sud-est. Practic, toată jumătatea sudică a fost afectată de cantități importante de precipitații, încă de la începutul lunii octombrie. Zilele acestea a plouat de două ori mai mult, în jumătatea sudică a țării, decât ar fi normal pentru întreaga lună”, a transmis șefa ANM.
Întrebată dacă autoritățile naționale sau locale iau legătura cu ANM pentru a reface strategiile urbanistice și a consolida infrastructura orașelor, Elena Mateescu a transmis:
„Noi le transmitem aceste informări în curs operativ.”
„Sistemul de canalizare al Capitalei este depășit, a fost construit acum aproape jumătate de secol”
Adrian Ilie, director general al Synergetics, parte din consorțiul care se ocupă de PUG-ul Capitalei, a transmis pentru Ziare.com că problemele sistemului de canalizare din București sunt unele structurale.
„Sistemul de canalizare al Capitalei este, structural, depășit. El a fost proiectat acum aproape o jumătate de secol, pentru un oraș de maximum 1,5 milioane de locuitori și pentru un regim pluviometric stabil, fără variațiile extreme generate astăzi de schimbările climatice. În prezent, Bucureștiul are o suprafață urbanizată de aproximativ 228 km pătrați, din care între 160 km-185km pătrați de teren impermeabilizat (acoperișuri, parcări, platforme, drumuri, suprafețe pavate), iar coeficientul de scurgere depășește 0,8 în zonele centrale – ceea ce înseamnă că peste 80% din apa de ploaie ajunge instant în canalizare, fără posibilitatea de infiltrare naturală.
Când într-un interval de două ore se acumulează un volum echivalent cu jumătate din precipitațiile medii ale lunii octombrie, sistemul atinge instant pragul de saturație hidraulică. Debitul înregistrat de Apa Nova în seara de vineri a fost comparabil cu cel al râului Mureș, un indicator care ar trebui să dea de gândit oricărui primar.
Problema nu este doar una de capacitate a conductelor. În mod normal, o rețea metropolitană ar trebui să fie dublată de bazine de retenție, canale de deviere și pompe automate cu senzori de nivel, integrate într-un sistem de monitorizare în timp real. Bucureștiul, în schimb, operează în mare parte pe bază de infrastructură analogică – un sistem închis, fără hartă GIS funcțională a fluxurilor pluviale. Asta înseamnă că atunci când plouă torențial, operatorul nu are o imagine predictivă a punctelor de colaps, ci doar reacționează după producerea efectelor”, a transmis acesta.
„Noi ansambluri rezidențiale se ridică fără evaluări reale ale capacității rețelei de canalizare din zonă”
Potrivit lui Adrian Ilie, investițiile în sistemul de canalizare sunt vitale, iar Apa Nova ar trebui să accelereze procesul de digitalizare.
„Absolut, este nevoie de investiții în sistemul de canalizare. Dar nu doar în conducte mai mari, ci într-o strategie urbană integrată. În primul rând, Apa Nova ar trebui să își accelereze procesul de digitalizare. În marile capitale europene, sistemele de drenaj sunt gestionate prin SCADA și platforme GIS de management hidraulic, care permit reglarea fluxurilor, comanda pompelor și vizualizarea în timp real a nivelului apei în conducte. În București, monitorizarea este fragmentară și insuficientă, iar modelarea nu este publică.
În al doilea rând, lipsa regenerării urbane și a planurilor integrate de investiții face ca problema apei să fie agravată de dezvoltările haotice. Noi ansambluri rezidențiale se ridică fără evaluări reale ale capacității rețelei de canalizare din zonă. În absența unor planuri de regenerare, se pierde ocazia de a reconfigura infrastructura subterană odată cu cea urbană.
Aceasta ar fi trebuit sa fie una dintre marile mize ale noului Plan Urbanistic General, semnat în 2013 și întârziat până astăzi. În forma lui actualizată, PUG-ul ar trebui să fie corelat cu modele geospațiale (GIS) ale rețelei de apă și canalizare, integrate cu zonele construite și cu noile dezvoltări. Fără această integrare, investițiile se fac „în orb”. Într-un oraș inteligent, rețeaua pluvială ar fi suprapusă peste harta digitală a densității construite, a pantelor topografice, a fluxurilor de trafic și a zonelor de infiltrare naturală. Pe baza acestor date, s-ar putea decide unde se impune extinderea conductelor, unde se pot crea bazine de retenție subterane sau cum pot fi transformate spațiile publice în infrastructuri albastre-verzi capabile să rețină temporar apa”, a mai transmis acesta.
Bucureștiul poate ajunge la inundații precum cele din Budapesta, de anul trecut
Anul trecut, după o vară cu niveluri foarte de mici, Dunărea s-a revărsat la Budapesta. Apele au acoperit faleza Palatului Parlamentului, străzi întregi au fost închise circulației și școlile au fost închise, debitul ajungând la cote nemaiîntâlnite după inundațiile istorice din 2013.
Potrivit directorului general al Synergetics, parte din consorțiul care se ocupă de PUG-ul Capitalei, se poate ajunge la scenarii similare și în București.
„Da, se poate ajunge la inundații ca în Budapesta, iar asta nu e o ipoteză îndepărtată. Budapesta, un oraș cu o rețea tehnologic superioară celei din București, a fost inundată anul trecut timp de mai multe zile după ploi torențiale succesive. Diferența este că autoritățile maghiare au dispus de un sistem GIS complet și au putut interveni coordonat. În București, lipsa unei infrastructuri digitale de monitorizare și de comunicare între instituții face ca fiecare eveniment pluvial major să fie tratat reactiv, nu preventiv.
Pe termen lung, este realist să ne așteptăm ca ploi de 40–60 mm/oră să devină o normalitate a toamnei. În astfel de condiții, fără un sistem de drenaj adaptiv și fără infrastructuri verzi care să absoarbă parțial apa, zone precum Pasajul Unirii, Piața Victoriei, Calea Moșilor sau Șoseaua Olteniței vor continua să se inunde la fiecare eveniment sever.
În concluzie, Bucureștiul nu duce lipsă doar de conducte mai mari, ci de viziune și coordonare. Capitala are nevoie urgentă de o strategie unificată pentru gestionarea apelor pluviale, corelata cu viitorul PUG, bazată pe modelare GIS, senzori, date în timp real și infrastructuri verzi-urbane. Așa cum se întâmplă astăzi, orașul reacționează după fiecare ploaie ca după un dezastru imprevizibil, când de fapt fenomenele meteo extreme sunt deja o constantă. În secolul XXI, o capitală europeană nu își mai poate permite să trateze apa ca pe un „accident natural”, ci trebuie să o integreze inteligent în metabolismul urban. Până atunci, fiecare furtună rămâne o oglindă – nu a cerului, ci a întârzierii noastre în a construi un oraș care gândește, măsoară și se adaptează”, a mai punctat acesta.
Adrian Ilie a pus accent și pe întârzierile enorme ale Planului Urbanistic General din București.
„Planul Urbanistic General al Bucureștiului a fost semnat în 2013. Între timp, copiii născuți atunci au învățat tabla înmulțirii, iar noi încă nu știm cu ce se înmulțesc promisiunile legate de finalizarea lui”, a conchis acesta.
Ziare.com a cerut un punct de vedere și companiei Apa Nova, în privința gestionării sistemului de canalizare din București, în condiții meteo extreme. Reprezentanții nu ne-au răspuns la întrebări până la momentul publicării.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent
Cod roșu de ploi în București și cinci județe
Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a anunțat că, în mod sigur, pentru ziua de miercuri, 8 octombrie 2025, în regiunile unde s-a anunțat Cod roșu, „regula este că prezența…