Proteste au izbucnit în mai multe cartiere din capitala Cubei, Havana, sute de locuitori batând în oale și scandând împotriva frecventelor pene de curent, în ciuda unei prezențe puternice a poliției, potrivit Reuters și AFP.

Cubanezii au ieșit în stradă miercuri noapte (joi dimineață în România) în condițiile în care Havana se confruntă cu cele mai grave întreruperi de curent din ultimele decenii, pe fondul blocadei impuse de SUA, care a privat insula de combustibil.

Sute de cubanezi furioși au blocat drumuri cu grămezi de gunoaie în flăcări, batând în oale și strigând „Aprindeți luminile!” și „Poporul, unit, nu va fi niciodată învins!”

Mai multe grupuri de protestatari pașnici s-au adunat în diverse locuri din oraș, marcând cea mai mare noapte de demonstrații din Havana de la începutul crizei energetice.

„Nu avem rezerve”

Cuba a rămas complet fără motorină și păcură, a declarat miercuri ministrul energiei și minelor, Vicente de la O Levy pentru presa de stat, adăugând că rețeaua națională de energie electrică se află într-o stare „critică”.

„Nu avem rezerve”, a subliniat el.

Pene de curent s-au înmulțit dramatic în această săptămână și în ultima perioadă în capitala Havana, multe cartiere rămânând fără lumină între 20 și 22 de ore pe zi, a spus ministrul, accentuând tensiunile într-un oraș deja epuizat de penuria de alimente, combustibil și medicamente.

Rețeaua națională, a spus el, funcționa în întregime pe bază de țiței intern, gaze naturale și energie regenerabilă.

Cuba a instalat 1.300 de megawați de energie solară în ultimii doi ani, dar o mare parte din această capacitate se pierde din cauza instabilității rețelei în contextul penuriei de combustibil, reducând eficiența și producția.

Patru luni de blocadă americană

Cel mai înalt oficial din domeniul energiei al țării a spus că Cuba a continuat negocierile pentru a importa combustibil în ciuda blocadei, dar a afirmat că creșterea prețurilor globale la petrol și transport în contextul războiului dintre SUA și Israel cu Iranul complică și mai mult acest efort.

„Cuba este deschisă oricui dorește să ne vândă combustibil”, a spus ministrul.

Nici Mexicul, nici Venezuela, odată principalii furnizori de petrol către Cuba, nu au mai trimis combustibil insulei de la ordinul executiv al lui Trump din ianuarie 2026, care amenința cu impunerea de tarife oricărei țări care transportă combustibil către națiunea condusă de comuniști.

Doar un singur petrolier de mari dimensiuni, Anatoly Kolodkin, sub pavilion rusesc, a livrat țiței în Cuba din decembrie, oferind un ajutor cu efect doar temporar în aprilie.

Noile întreruperi de curent din Havana și din alte părți au loc în contextul în care blocada SUA asupra importurilor de combustibil în Cuba intră în a patra lună, paralizând serviciile publice pe insula din Caraibe cu o populație de aproape 10 milioane de oameni.

Săptămâna trecută, Organizația Națiunilor Unite a calificat blocada impusă de Trump asupra combustibilului ca fiind ilegală, afirmând că aceasta a obstrucționat „dreptul poporului cubanez la dezvoltare, subminând în același timp drepturile acestuia la hrană, educație, sănătate, apă și salubritate”.

SUA au oferit ajutor, cu condiții

Miercuri, Cuba a acuzat Statele Unite că sunt responsabile de situația extrem de „tensionată” a rețelei electrice a insulei, în momentul în care Washingtonul a reînnoit, cu anumite condiții, o ofertă de ajutor în valoare de 100 de milioane de dolari.

Într-un comunicat, Departamentul de Stat a reiterat oferta de ajutor financiar pentru insula comunistă, supusă unor sancțiuni americane severe, cu condiția ca acest ajutor să fie distribuit de Biserica Catolică.

Secretarul de stat american Marco Rubio, ai cărui părinți sunt de origine cubaneză, a formulat inițial această propunere în timpul unei vizite la Vatican, apoi a spus că liderii Cubei au respins-o. O afirmație negată de guvernul de la Havana.

Schimburile de replici s-au înmulțit în ultimele săptămâni între Washington și Havana, chiar dacă cele două țări sunt în negocieri și o întâlnire la nivel diplomatic înalt a avut loc pe 10 aprilie în capitala cubaneză.

La începutul lunii mai, Cuba l-a acuzat pe Marco Rubio că „minte”, după ce acesta a afirmat că Washingtonul nu impune un blocaj petrolier asupra insulei, ci că criza energetică cubaneză provine dintr-o proastă gestionare economică internă.

De la căderea președintelui venezuelean Nicolas Maduro, aliat al Havanei capturat de forțele americane la începutul lunii ianuarie, Washingtonul aplică o politică de presiune maximă asupra insulei, care se află deja sub embargou american de peste șase decenii.

La sfârșitul lunii ianuarie, Donald Trump a semnat un decret prin care stipula că Cuba, situată la 150 km de coastele Floridei, reprezintă o „amenințare extraordinară” pentru Statele Unite. El a amenințat cu represalii orice țară care dorește să furnizeze sau să vândă petrol către Havana.