Premierul a avertizat că, dacă în cursul acestei săptămâni, nu va fi adoptată o hotărâre de Guvern în acest sens, alegerile pentru Primăria București nu mai pot fi organizate până la finalul anului, menționând totodată lipsa unui acord în coaliție pe această problemă.

Ziare.com a luat legătura cu politologul Cristian Pîrvulescu, decan al Facultății de Științe Politice din cadrul SNSPA pentru a ne explica ce scăpări din legea electorală permit organizarea alegerilor în funcție de interesul Puterii.

„Legea nu permite amânarea alegerilor sine die, dar conferă Guvernului o marjă considerabilă în stabilirea datelor, mai ales în cazul celor parțiale. În democrațiile consolidate — Statele Unite, Franța, Germania sau Marea Britanie — au existat, în ultimul deceniu, cazuri punctuale de amânare a alegerilor parțiale (by-elections, élections partielles, Landtagsnachwahlen), însă numai în situații excepționale, precum pandemia de COVID-19, dezastre naturale sau cazuri de forță majoră.

În toate aceste exemple, deciziile au fost luate prin lege sau decret motivat, adesea cu aprobarea Parlamentului ori a unei autorități electorale independente. Niciun guvern democratic nu își permite să amâne un scrutin din rațiuni politice, fără o bază legală clară și transparentă.

Problema în România apare atunci când această prerogativă este folosită discreționar, fără o justificare obiectivă, transformând o competență tehnică într-un instrument de control politic”, a explicat Cristian Pîrvulescu.

Toamna nu e facuta sa fii singur. Descopera cine te asteapta pe Sentimente.ro

Potrivit politologului, coaliția de guvernare împinge România către o „democrație la limită”.

„Democrația funcțională presupune nu doar respectarea formelor legale, ci și buna-credință în aplicarea lor. Când puterea executivă manipulează calendarul electoral pentru a obține avantaje, regimul alunecă spre ceea ce eu numesc o democrație de limită — iar alți autori o definesc drept democrație iliberală sau postdemocrație. În astfel de sisteme, alegerile continuă să existe, dar competiția devine tot mai inegală. O soluție ar fi transferarea stabilirii calendarului electoral către o autoritate independentă, care să garanteze neutralitatea procesului democratic”, a mai relatat Cristian Pîrvulescu.

De ce Coaliția se ferește de „suveraniști” la alegerile pentru PMB

Cristian Pîrvulescu pune teama unor partide din Coaliție de candidații „suveraniști” pe seama importanței alegerilor pentru Primăria București.

„Așa-numitul suveranism românesc este, în esență, o formă reambalată a extremei drepte, care combină naționalismul, populismul, radicalismul religios și conspiraționismul într-un discurs anti-occidental și anti-elitist. Chiar dacă Bucureștiul a respins până acum aceste mesaje, există o oboseală democratică și o neîncredere tot mai mare în partidele tradiționale. În realitate, un candidat independent cu un discurs suveranist moderat este mult mai plauzibil decât unul explicit de extremă dreaptă, dar efectul politic ar fi același: erodarea centrului democratic și legitimarea unui limbaj radical în spațiul public.

În plus, competiția dintre partidele Coaliției transformă alegerea primarului general al Capitalei într-un test electoral crucial. Bucureștiul rămâne principalul barometru al echilibrului politic național, iar rezultatul de aici poate influența decisiv atât dinamica coaliției de guvernare, cât și strategia partidelor înaintea alegerilor generale”, a precizat politologul.

Guvernul şi AEP, date în judecată pentru că nu organizează alegerile

Patru reclamanţi au dat în judecată Guvernul României şi Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), solicitând instanţei să oblige autorităţile să organizeze în termenul legal alegerile pentru funcţia de primar general al Capitalei, rămasă vacantă după alegerea lui Nicuşor Dan la Preşedinţia României. Acţiunea a fost depusă la Curtea de Apel Bucureşti de Alexandru Pânişoară, Florin Alexandru Dumitrescu, Dan Podaru şi Asociaţia Dreptul Urbanismului.

Reclamanţii cer instanţei să constate „nelegalitatea pasivităţii Guvernului României şi a Autorităţii Electorale Permanente cu privire la obligaţia prevăzută de lege de organizare a alegerilor locale pentru alegerea primarului general în Municipiul Bucureşti” şi să oblige AEP „să iniţieze procedurile corespunzătoare prevăzute de lege şi să formuleze către Guvern propunerea referitoare la data alegerilor pentru Primăria Capitalei”. De asemenea, solicită ca instanţa să oblige Guvernul „să emită de îndată hotărârea privind organizarea alegerilor pentru funcţia de Primar General al Municipiului Bucureşti” şi să aplice o amendă cominatorie prevăzută de art. 24 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 pentru fiecare zi de întârziere.

În motivarea plângerii, reclamanţii afirmă că, odată cu emiterea ordinului prefectului prin care s-a constatat încetarea mandatului de primar general, funcţia a devenit vacantă, iar Guvernul avea obligaţia, „derivată din art. 160 alin. (11) din Codul administrativ, să stabilească data alegerilor parţiale în cel mult 90 de zile”. Ei susţin că „deşi termenul este imperativ, Guvernul a ales tăcerea, iar Autoritatea Electorală Permanentă nu a formulat propunerea legală de declanşare a alegerilor” şi că, prin trecerea intervalului legal, „mandatul interimar al viceprimarului a depăşit termenul legal, transformându-se într-o stare de fapt lipsită de legitimitate democratică, o stare de anomie”.

Reclamanţii acuză o inacţiune care, în opinia lor, echivalează cu o restrângere a dreptului de vot: „Este o tăcere administrativă care suspendă, în mod abuziv, exerciţiul unuia dintre cele mai sacre drepturi: acela de a alege şi de a fi ales. Lipsa unei reacţii din partea autorităţilor publice centrale echivalează cu o blocare a procesului democratic, afectând direct ordinea de drept şi principiul suveranităţii populare.”

În cererea depusă la instanţă reclamanţii invocă şi interpretări jurisprudenţiale ale Curţii Europene a Drepturilor Omului, referindu-se la cauzele Matthews c. Regatul Unit, Podkolzina c. Letonia şi Tănase c. Moldova, şi susţin că obligaţia de organizare a alegerilor în termen nu este „o normă de oportunitate”, ci o normă de ordine publică, a cărei nerespectare generează „nelegalitatea continuării interimatului şi a actelor administrative emise ulterior termenului”.

Printre cererile adresate instanţei figurează şi obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată, reclamanţii menţionând în document că refuzul nejustificat de a organiza alegerile a început „începând cu data de 26 mai 2025”, data la care, susţin ei, a intervenit vacanţa funcţiei.

Persoanele care au iniţiat acţiunea sunt cunoscute publicului: Alexandru Pânişoară este preşedintele Asociaţiei Dreptul Urbanismului şi a fost candidat la Primăria Capitalei din partea Partidului Ecologist în 2024; Dan Podaru a fost anterior membru PNL şi consilier local în Sectorul 1, iar Florin Alexandru Dumitrescu a fost consilier general PNL în perioada 2016–2020. Reclamanţii arată în documente legătura cu preocupări civice şi politice anterioare şi argumentează că demersul lor urmăreşte restabilirea legalităţii şi funcţionării normale a procesului democratic în Bucureşti.

Dosarul urmează să fie judecat de Curtea de Apel Bucureşti, care va analiza, printre altele, dacă pasivitatea executivului şi a AEP poate fi sancţionată prin obligarea la emiterea actelor administrative necesare declanşării alegerilor şi, eventual, prin aplicarea sancţiunilor prevăzute de lege pentru întârzieri. Instanţa va decide asupra admisibilităţii şi fondului cererii privind constatarea nelegalităţii şi emiterea măsurilor solicitate de reclamanţi.

Ți-a plăcut articolul?

Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent