EXPLAINER Care este legătura între „gemul bunicii” și gap-ul de TVA. ANAF vrea includerea autoconsumului din gospodării în calculul deficitului de încasare de TVA

Președintele ANAF Adrian Nica a stârnit o amplă dezbatere publică după ce miercuri seară a afirmat că „gemul pe care îl face bunica în casă” apare în discuțiile despre deficitul de colectare de TVA al României. Declarația sa a generat pe de o parte interpretări că administrarea fiscală ar avea în vedere taxarea produselor făcute în gospodărie, iar pe de altă parte critici că ANAF ignoră adevăratele cauze ale gap-ului de TVA: evaziunea și frauda. Totuși, reprezentanții ANAF susțin că nu au în vedere taxarea autoconsumului, ci faptul că autoconsumul din gospodării nu este inclus în formula prin care UE calculează deficitul de încasare de TVA. Iar asta ar duce la un gap de TVA mai mare în mod artificial și la un impact mai mare al fraudei și evaziunii în gap-ul de TVA decât în realitate.

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
– articolul continuă mai jos –

Președintele ANAF Adrian Nica declară pentru Economedia că există două tipuri de autoconsum:

• Autoconsum economic (inclus în formula UE):
  Exemplu: o centrală electrică produce energie și folosește o parte în propria activitate. Exemplu: o firmă care produce mobilă folosește o serie de obiecte de mobilier produse în propria fabrică pentru a-și mobila propriile spații. Acest tip de autoconsum intră în calculele Comisiei Europene pentru gap-ul de TVA.
• Autoconsum din gospodării (NEINCLUS în calcule):
  Exemplu: gemul, vinul, conservele sau alte produse făcute pentru consum propriu în gospodărie.
  Acestea nu sunt activități comerciale, nu pot fi taxate. Totuși, autoconsumul din gospodării NU este scăzut din estimarea producției totale atunci când se calculează cât TVA „lipsește”. Acest tip de autoconsum nu intră astfel în calculele Comisiei Europene pentru gap-ul de TVA.

Care ar fi calculul greșit

Comisia Europeană calculează cât „ar fi trebuit” să se colecteze pornind de la ideea că tot ce se produce în țară se și vinde, deci ar trebui să genereze TVA.

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

Dar nu este așa. O parte din ce se produce nu se vinde, ci se consumă în gospodărie – gem, legume, vin, brânză, carne din curte etc. Pentru asta nu există facturi, nu există TVA și nici nu e normal să existe.

Comisia spune: „S-a produs X în România → trebuia TVA de Y → dar s-a încasat mai puțin → deci TVA lipsește → deci aveți evaziune”. Dar o parte din „producția” aceea nici măcar nu este pe piață, este consum propriu. Deci nu avea cum să se plătească TVA pe ea.

Cu alte cuvinte, în statistici apare ca „TVA neîncasat”, dar în realitate este „TVA care n-avea de unde să fie încasat”.

Problema ANAF: formula actuală ar dezavantaja România

Președintele ANAF Adrian Nica spune pentru Economedia că România e dezavantajată de metoda prin care Comisia Europeană calculează gap-ul de TVA, pentru că formula nu include acest autoconsum din gospodării.

Drept urmare, Comisia Europeană calculează GAP-ul de TVA fără să scadă autoconsumul gospodăresc (care nu poate fi taxat). Astfel, de aici apare o parte artificială în deficitul de colectare, afirmă el.

În plus, Adrian Nica susține că formula include sume nerecuperabile din insolvențe și faliment, ceea ce este o problemă.

Mai mult, președintele ANAF mai susține că gap-ul de TVA este calculat cu estimări vechi, respectiv cu doi ani decalaj față de realitate, așa că nu sunt vizibile eforturile actuale de majorare a colectării de TVA.

Din toate aceste motive, ANAF consideră că România este dezavantajată și că gap-ul de TVA este majorat artificial.

Drept urmare, dacă se recunoaște oficial că o parte din producție este autoconsum și nu poate fi taxată, atunci: scade artificial „gaura” din TVA, automat și scade procentul care pare că vine din evaziune sau fraudă.

Președintele ANAF Adrian Nica afirmă că a cerut asistență de la Banca Mondială ca să convingă Comisia Europeană să corecteze metodologia și că a format o echipă tehnică împreună cu Banca Națională a Româneii (BNR) și Institutul Național de Statistică (INS) pentru a avea date exacte.

Nica vrea ca metodologia să fie transparentă și publică, pentru a ști clar de la ce nivel real pornește calculul evaziunii.

„Poate nu avem 30% GAP, poate avem 25% sau 23%. Dar trebuie să știm exact care e partea reală de evaziune și care ține de o formulă greșită”, spune el.

Miza gap-ului de TVA

Problema majoră a României este însă faptul că statul ar trebui să colecteze mult mai multă TVA decât colectează în prezent, însă unele firme fac evaziune, iar autoritățile nu sunt capabile să o descopere.

Gap-ul de TVA reprezintă diferența între ce TVA colectează România și cât ar trebui să fie colectat (un fenomen cunoscut ca „gap de TVA”) este de circa 37%. Spre comparație, în Uniunea Europeană, acest „gap” este în medie de 5,4%. În valoare absolută, asta înseamnă că România nu încasează TVA de circa 35 miliarde lei anual. Iar România este campioana neîncasării de TVA în UE de 20 de ani, deci problema se perpetuează de decenii.

Există mai multe motive pentru care România nu încasează TVA, precum frauda, economia gri și neagră, schemele de optimizare/evitare a taxei, falimente/insolvențe, lipsa unor mecanisme eficiente de colectare a taxei.

Aceasta este însă o problemă veche, ce datează de ani buni și nu a fost încă rezolvată de nicio conducere ANAF de până acum.

ANAF a descoperit acum că și autoconsumul afectează calculul privind gap-ul de TVA. Totuși, chiar dacă este o problemă reală, este important să menționăm că cea mai mare problemă, conform consultanților, este clasica evaziune fiscală și vânzarea „la negru”, în care compania nu emite facturi pentru produse și, deci, nici nu plătește taxa pe valoarea adăugată. Aceasta nu poate fi rezolvată nici prin reglajul formulei cu autoconsumul gospodăriilor, niciun de un program de digitalizare, precum RO e-TVA, ci prin controale pe teren, spun consultanții.