Economia României este pe marginea prăpastiei, lucru confirmat de majoritatea analiștilor, dar și de agențiile de rating. Dar ca și cum acest lucru nu ar fi de ajuns, Guvernul mai are o problemă economică care planează asupra activității sale: faptul că trebuie să crească salariul minim conform cu directiva europeană care le cere statelor membre să asigure venituri corelate cu costul vieții și productivitatea, lucru care nu se potrivește însă cu avertismentele mediului privat, care a atras deja atenția că o astfel de majorare ar fi imposibil de suportat.

Cert este că, conform ultimelor discuții din coaliție, salariul minim brut care a fost mărit la 1 ianuarie 2025 la 4050 lei, nivelul actual, ar putea fi mărit suplimentar la un nivel necunoscut în prezent, dar asupra căruia se avansează ipoteze, așa cum Ziare.com a arătat.

„Măsura debalansează piața muncii. Ei trebuie să regândească complet codul fiscal”

Analistul economic Andrei Caramitru a comentat această măsură pentru Ziare.com explicând faptul că, deși va aduce mai mulți bani pentru stat, din moment ce se vor plăti CAS, CASS și impozit pe venit mai mari, noi nu mai putem să creștem atât de mult salariul minim brut, pentru că pe salariile minime avem deja cele mai mari taxe, procentual, din Europa, deci cu cât se crește mai mult acest tip de venit, cu atât mai mult se pune cost suplimentar pentru cineva care încă nu aduce atât de multă valoare pentru antreprenori, ceea ce înseamnă că vor fi din ce în ce mai mulți tineri la început de drum care nu vor putea să își găsească un job.

Prin urmare, spune Andrei Caramitru, autoritățile ar trebui mai degrabă să regândească complet codul fiscal, în care să dea deduceri mari pentru tineri, pentru cei la primul job, pentru cei cu salarii mici etc.

apartamente de vanzare bucuresti 2 camere

„Creșterea salariului minim îți scade de fapt capacitatea de absorbție a oamenilor care aduc valoare mai mică la început, care tocmai ei sunt pe salariile minime. Deci tu debalansezi piața de muncă și faci mai mult rău”, explică acesta.

Analistul economic mai arată însă și alte probleme care se desprind din această măsură.

„Vor, de fapt, să crească salariul minim ca să încaseze mai multe taxe la anul. Și care este explicația: sunt foarte mult contracte pe salariu minim în sistem, dar multe sunt și mascate, adică există de la antreprenori care se pun cu salariu minim ca să scoată pe dividende, până la angajați pe salariu minim cărora după aia li se dau banii în plic. Și atunci ei zic, gradual, crescând salariul minim, îi scoatem pe ăștia la lumină, măcar parțial”, arată acesta.

Pe statul român nu ”îl doare mâna” să crească salariul: impactul e suportat tot din marja de profit a companiilor

Comentând de asemenea acest subiect pentru Ziare.com, consultantul fiscal Adrian Luca a arătat la rândul său faptul că în acest caz avem două ”bătălii”. Prima este din partea politicului, care prin această măsură a creșterii salariului minim de fapt atrage anumite voturi, motiv pentru care va insista asupra acestei măsuri.

Pe de altă parte, explică acesta, avem toată zona de companii mici, mijlocii, dar nu numai, și companii mari și multinaționale, care au deja niște planuri de afaceri, care au deja niște contracte pe termen lung, care au fost deja negociate cu partenerii și clienții lor.

Ori tocmai aici este problema, arată Adrian Luca, pentru că în momentul în care se vine și li se spune acestor companii că de la 1 ianuarie 2026 costul lor cu salariile va crește cu X%, toate planurile de business pe care le-au făcut acestea și tot ce au luat în calcul pentru a avea o marjă de profit care să le permită să fie rentabilă afacerea respectivă, este afectat în mod semnificativ de această creștere cu costul salarial.

Iar contractele care se negociază, atrage atenția consultantul fiscal, majoritatea nu permit preluarea acestui cost de către clienții către care prestezi serviciul respectiv.

„Ce se va întâmpla? Toți antreprenorii care vor fi afectați de această măsură, acolo unde va trebui să crească salariul minim, vor trebui să suporte această creștere din marjele de profit. Iar suportându-le din această marjă de profit, cel mai probabil unii dintre ei nu vor mai putea să continue activitatea. Iar aici depinde foarte mult de industria în care operează, iar administrația și Ministerul Finanțelor și direcția statistică cred că au instrumentele necesare încât să facă o analiză și să vadă care industrii sunt cele mai labour-intensive și să estimeze cum vor fi afectate ca urmare a creșterii salariului minim”, explică Adrian Luca.

Totodată, specialistul explică și că nu trebuie să uităm faptul că România are o economie unde valoarea adăugată, produsă de majoritatea companiilor, este una mică, din moment ce noi în continuare folosim forța de muncă, fiind o economie „labour intensive”, lucru care nu oferă dinamica economică necesară pentru ca astfel de măriri de salarii să poată fi absorbite.

În plus, acesta adaugă faptul că, în mod normal, ar fi trebuit să existe un grup de lucru în care și acești reprezentanți ai industriilor labour-intensive să poată să-și spună părerea, poate chiar cu posibilitatea derogării pentru un an în cazul în care din punct de vedere juridic este posibil, în așa fel încât să existe o soluție care să funcționeze pentru toată lumea.

Exemplu de calcul: de ce nu funcționează la infinit creșterea salariilor fără a avea un alt tip de economie

În continuare, consultantul fiscal a oferit și un exemplu concret al motivului pentru care o astfel de mărire de venit nu funcționează.

„Noi avem multe companii care lucrează pentru industria automotive. Tu, dacă ai negociat un contract că vinzi un volan cu 10 euro și acest preț de vânzare include costul cu forța de muncă de 7 euro, mai ai chiria, mai ai amortizarea utilajelor încă de 2 euro, deci ajungi la 9 euro costuri, preț de vânzare de 10 euro înseamnă un 11% marjă de profit, deci în condițiile în care principala ta categorie de costuri sunt costurile salariale și tu trebuie să vii să crești acel salariu minim, acea marjă de 11% probabil se va diminua la 3%, sau la 4%”, arată Adrian Luca.

Și atunci, continuă acesta, întrebarea care se pune este următoarea: mai rămâne România competitivă pe piață? Sau, altfel spus, cine ar mai vrea să vină în România să investească într-un astfel de business unde marja de profit este de 3%, sau de 4%?

Prin urmare, explică consultantul fiscal, soluția este ca încet-încet să ne mutăm către activități unde avem o valoare adăugată semnificativ mai mare, adică unde ne mutăm de la partea efectivă de asamblare, de a pune componente, la partea de cercetare, de dezvoltare, de inovație și unde marjele de profit sunt de 30-40-50%.

„Avem nevoie de o strategie cum anume putem să ne mutăm de la o economie care produce o valoare adăugată mică la o economie care produce o valoare adăugată mare și asta ar trebui să fie o temă pentru toți factorii de decizie, de la Ministerul de Finanțe până la asociațiile de profil și Institutul de Statistică”, concluzionează Adrian Luca.

Salariul minim, nou subiect de dispută în coaliție. De ca și cum nu erau destule

Pe de altă parte, subiectul creșterii salariului minim brut este în continuare discutat foarte intens, dovadă în acest sens stând ieșirea Ioanei Ene Dogioiu, purtător de cuvânt al Guvernului Bolojan, care a explicat faptul că, „în principiu, nu va crește”.

„Subiectul este în analiza premierului și în momentul în care l-am întrebat mi-a răspuns: în principiu, subliniez, în principiu salariul minim nu va crește. Dar subiectul este în acest moment în analiza premierului”, a precizat Ioana Dogioiu joi, 16 octombrie, într-o conferință de presă.

Adrian Câciu însă, actual deputat și fost ministru al Finanțelor din partea PSD, a criticat-o pe purtătoarea de cuvânt a Guvernului după ce aceasta a transmis că, în principiu, salariul minim nu va crește în 2026. Social-democratul susține că, din contră, veniturile vor fi majorate.

„Salariul minim va crește de la 1 ianuarie 2026. Că vrea sau nu vrea doamna Dogioiu chiar nu contează în actul decizional. Referitor la doamna Dogioiu: N-ar pune mâna pe carte, unul dintre ei… Salariul minim este jalon PNRR. Avem Directiva Europeană, avem Legea 283/2024, avem jalonul 392 îndeplinit. (…) Eu zic că va crește, iar ei, cei care spun că nu crește, pot pleca acasă sau, mă rog, la patronii lor. Pentru că ei nu susțin oamenii, ei execută ordine! Aștept să își revină! Dacă nu, să plece! PSD susține ferm creșterea salariului minim brut de la 1 ianuarie 2026”, a scris Adrian Câciu pe pagina sa de Facebook.

Ți-a plăcut articolul?

Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent