EXCLUSIV Miza de un miliard de euro a gap-ului de TVA. România a obținut eliminarea din PNRR a unui jalon pentru reducerea deficitului de încasare de TVA / Cu ce a fost înlocuit

România a obținut eliminarea din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a unui jalon prin care țara noastră trebuia să reducă deficitul de încasare de TVA, conform informațiilor obținute în exclusivitate de Economedia.

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
– articolul continuă mai jos –

Reducerea gap-ului de TVA cu 5 puncte procentuale era un jalon în PNRR, care trebuia îndeplinit până la 31 decembrie 2024 și nu a fost îndeplinit. De acest jalon depindeau fonduri europene și avea așadar o miză financiară.

Acesta a fost și motivul pentru care ANAF dorea modificarea formulei de calcul a gap-ului de TVA, prin introducerea autoconsumului și eliminarea sumelor nerecuperabile din insolvențe, astfel încât, contabil, țara noastră să poată să reducă gap-ul și să îndeplinească acest jalon din PNRR.

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

În plus, în urmă cu o lună, au apărut tensiuni după ce Comisia Europeană dorea să raporteze reducerea gap-ului cu 5pp la un gap de TVA revizuit de circa 30% din PIB, comparativ cu gap-ul inițial luat în calcul, de 34,9%. Astfel, România ar fi trebuit să opereze o reducere mai mare, aproape dublă, a gap-ului de TVA. Autoritățile române au criticat faptul că „nu pot reduce o țintă mișcătoare”.

În cele din urmă, ministrul Finanțelor Alexandru Nazare a reușit în discuțiile de la Bruxelles să elimine complet jalonul pentru reducerea gap-ului de TVA, în noul PNRR renegociat.

Noul PNRR renegociat nu mai include în mod specific reducerea deficitului de TVA cu 5 puncte procentuale, conform documentului consultat de Economedia.

Eliminarea din PNRR a jalonului privind reducerea gap-ului de TVA nu înseamnă însă rezolvarea problemei României privind calculul gap-ului de TVA și influența autoconsumului, dar nici rezolvarea problemei că gap-ul de TVA din România este cel mai mare din UE. A fost evitată doar pierderea de bani europeni pentru că România nu ar fi reușit reducerea gap-ului în conformitate cu cerințele Comisiei Europene.

O sursă de înalt nivel din Comisia Europeană a confirmat de asemenea pentru Economedia eliminarea jalonului privind reducerea gap-ului de TVA și înlocuirea sa cu „o alternativă mai bună”, adică reforme legislative stricte pentru a consolida și mai mult conformitatea fiscală.

Astfel, România și-a asumat la schimb o serie de sarcini suplimentare, mai dure și măsurabile, care privesc în special structurile de control: ANAF și Vama, conform documentului consultat de Economedia.

Concret, un jalon va presupune: „Cota veniturilor fiscale crește cu cel puțin 2,5 puncte procentuale din PIB, comparativ cu nivelul observat în 2019”.

Un alt jalon va presupune:

1. Centralizarea funcțiilor de gestionare a riscurilor și reorganizarea ANAF pentru eficiență și conformitate. Structurile teritoriale se vor concentra pe inspecție, declarare și executare. Unitatea centrală de gestionare a riscurilor va folosi date combinate din e-Factura, e-Transport și SAF-T, prin intermediul noului depozit de date fiscale CNIF (gestionat de Ministerul Finanțelor);
2. Va intra în vigoare un nou nou set de indicatori-cheie de performanță (KPI) pentru funcțiile principale ale ANAF. Va fi instituit un sistem de testare a integrității personalului ANAF, inclusiv utilizarea camerelor video purtate pe corp în cel puțin trei domenii de activitate (controlul mărfurilor, transportul, HoReCa/comerțul cu amănuntul). Pentru funcționarii condamnați pentru corupție, contractual de muncă va înceta și ulterior ei vor avea interzis la exercitarea unei funcții publice. Va fi introdusă o structură de stimulente cu malus/bonus pentru funcționarii ANAF, direct legate de performanța KPI.
3. Va fi semnat un protocol de partajare a datelor între ANAF, Ministerul Justiției și Oficiul Național al Registrelor Comerțului (ONRC) pentru monitorizarea societăților aflate în risc de insolvență. Va fi creat și integrat un model algoritmic de alertă timpurie privind riscul de insolvență în sistemul de gestionare a riscurilor al ANAF.
4. Va intra în vigoare actul de revizuire a cadrului privind insolvența și recuperarea creanțelor fiscal, care acordă prioritate sau statut garantat datoriilor fiscale către ANAF (TVA, impozite pe salarii), stabilește audituri financiare obligatorii pentru companiile care intră în insolvență cu datorii fiscale semnificative (peste 2 milioane RON), limitează utilizarea repetată a insolvenței de către entitățile afiliate, interzicând persoanelor condamnate pentru fraudă TVA să înființeze noi firme, acordă ANAF dreptul de a vota în planurile de restructurare și de a contesta lichidatorii în cazuri de fraudă fiscal, permite ANAF să blocheze vânzările de active subevaluate în cazuri de prejudiciu fiscal.
5. Va fi obligatorie facturarea electronică pentru toate tranzacțiile B2B și B2C și vor exista sancțiuni pentru neconformitate (amenzi, suspendarea/anularea codului de TVA/dezactivarea).
6. Va fi obligatorie utilizarea caselor de marcat și integrarea cu eInvoice și SAF-T pentru toate sectoarele de activitate și tipurile de tranzacții (B2B și B2C). Va avea loc integrarea cu e-Invoice și SAF-T printr-un sistem de date funcțional unificat gestionat de ANAF. Va fi create o aplicație mobilă dedicată care permite cetățenilor să verifice chitanțele fiscale, sporind transparența, cultura conformității și integrarea datelor dispozitivelor fiscale în ecosistemul digital al ANAF.
7. Va fi consolidat cadrul ANAF privind prețurile de transfer. Va intra în vigoare un mecanism de soluționare a cazurilor de dublă impunere rezultate din ajustările prețurilor de transfer, în cooperare cu administrațiile fiscale ale altor state member. Va fi extins mandatul ANAF de a emite acorduri prealabile de stabilire a prețurilor (APA), atât retroactiv, cât și prospectiv. Va fi creat un mecanism de analiză și utilizare a datelor internaționale privind tranzacțiile între părți affiliate
8. Va fi extinsă obligația de a accepta plăți electronice pentru toți operatorii economici din comerțul cu amănuntul și en gros, inclusiv baruri și restaurante, cu o cifră de afaceri mai mare de 10.000 EUR pe an, cu sancțiuni pentru nerespectare.
9. ANAF va publica periodic: – Structura și nivelul estimat al diferenței de TVA, validate de Institutul Național de Statistică (INS) și Ministerul Finanțelor, semestrial, cu sprijinul Băncii Mondiale (prima publicare în 2026); – Statistici semestriale privind inspecțiile, sumele recuperate și sesizările penale.

Amintim că, recent, președintele ANAF Adrian Nica a stârnit o amplă dezbatere publică după ce a afirmat că „gemul pe care îl face bunica în casă” apare în discuțiile despre deficitul de colectare de TVA al României. Declarația sa a generat pe de o parte interpretări că administrarea fiscală ar avea în vedere taxarea produselor făcute în gospodărie, iar pe de altă parte critici că ANAF ignoră adevăratele cauze ale gap-ului de TVA: evaziunea și frauda. Totuși, reprezentanții ANAF susțin că nu au în vedere taxarea autoconsumului, ci faptul că autoconsumul din gospodării nu este inclus în formula prin care UE calculează deficitul de încasare de TVA. Iar asta ar duce la un gap de TVA mai mare în mod artificial și la un impact mai mare al fraudei și evaziunii în gap-ul de TVA decât în realitate.

Citește și:

EXPLAINER Care este legătura între „gemul bunicii” și gap-ul de TVA. ANAF vrea includerea autoconsumului din gospodării în calculul deficitului de încasare de TVA