Analiştii de securitate au opinii diferite despre noua rachetă ucraineană „Flamingo”, dar mulţi se aşteaptă deja la explozii mai numeroase şi mai puternice adânc în interiorul Rusiei.

În 1994, Ucraina a semnat memorandumul de la Budapesta — documentul care a legalizat renunţarea Kievului la arma nucleară în schimbul unor garanţii din partea Kremlinului de a respecta suveranitatea şi graniţele Ucrainei şi de a nu folosi forţa împotriva sa. O condiţie mai puţin cunoscută, dar la fel de importantă, a fost dezafectarea sistemelor de lansare pentru focoasele nucleare: 1.080 de rachete de croazieră purtate de avioane. Ucraina şi-a respectat angajamentele; Rusia nu.

La trei decenii de la semnarea memorandumului, la 14 ani după prima invazie rusă şi după peste trei ani de război convenţional la scară largă, Ucraina îşi reconstruieşte capacitatea de a efectua lovituri cu rază mare cu rachete de croazieră ghidate cu precizie. Primele rachete test au fost deja folosite în luptă.

Rachetele vor intra curând în producţie de serie

Potrivit declaraţiilor oficiale de la Kiev, rachetele vor intra curând în producţie de serie, iar până la mijlocul anului 2026 Ucraina ar urma să dispună de un stoc capabil să lovească practic orice ţintă aflată la 3.000 km în interiorul Rusiei, cu o încărcătură convenţională de aproximativ o jumătate de tonă.

apartamente de vanzare bucuresti 2 camere

Racheta care înlocuieşte racheta H-55, la care Ucraina renunţase în anii 1990 (iar Rusia a folosit apoi câteva exemplare împotriva Ucrainei în 2022), este denumită Flamingo. (În faza de dezvoltare, o versiune de test ar fi primit din greşeală vopsea roz, de aici și numele; problema a fost remediată, însă porecla a rămas.)

Dacă afirmaţiile oficiale ale Kievului despre racheta cu zbor la altitudine mică se confirmă, atunci — chiar şi în lipsa unui încărcător nuclear — echilibrul de securitate dintre Europa şi Rusia s-ar putea înclina către o instabilitate crescută şi o escaladare a războiului, apreciază unii analişti.

Comparație cu Tomahawk

Conform specificaţiilor publicate, Flamingo cântăreşte aproximativ şase tone, are circa şase metri lungime şi un diametru de aproximativ un metru. Este propulsată de un turbofan şi poate transporta între 430–550 kg de explozibil convenţional la viteze apropiate de cea a sunetului. Ghidarea se realizează prin GPS şi navigaţie internă, iar precizia estimată este de ordinul a 15 metri — nu de top mondial, dar suficientă, după standardele ucrainene, pentru a declanşa incendii la rafinării sau a distruge infrastructură critică. Kievul pare să fi testat Flamingo de două-trei ori.

Cea mai bine documentată lovitură a fost o salvă de trei rachete lansată asupra unei baze a poliției secrete ruse din Crimeea în luna august – imaginile din satelit au arătat două lovituri care au distrus o cazarmă și câteva ambarcațiuni cu perne de aer pe o plajă, iar un crater uriaș se afla la aproximativ 100 de metri de ținta probabilă. În comparație cu racheta de croazieră Tomahawk de ultimă generație, fabricată în SUA, Flamingo este mai puțin precisă, dar are o încărcătură explozivă de aproape trei ori mai mare.

„Ucrainenii ne spun întotdeauna că au raza de acţiune pentru a lovi ţinte (din Rusia), dar nu aveau puterea explozivă. Dronele lor nu erau suficient de puternice. Această rachetă uneşte raza şi puterea,” a declarat general-maiorul în retragere Mick Ryan, analist la Lowy Institute.

„Flamingo este relativ uşor de contracarat de un sistem de apărare antiaeriană bine organizat în straturi. Dar problema este că Rusia nu dispune de un astfel de sistem bine organizat,” a spus Anders Puck Nielsen, analist la Royal Danish Defence College. Raza rachetei extinde numărul de posibile ţinte la un nivel pe care Rusia nu îl poate apăra suficient; în plus, sistemele de apărare antiaeriană ruse par a fi în proces de eroziune.

Cea mai spectaculoasă afirmaţie a autorităţilor ucrainene nu ţine de acurateţe sau de puterea distructivă, ci de ritmul de producţie: preşedintele Volodimir Zelenski şi producătorul Fire Point susţin că facilităţi secrete deja fabrică una-două rachete pe zi, că 100 de rachete sunt gata şi aşteaptă misiuni, iar ritmul de producţie ar urma să crească la şapte rachete pe zi până la începutul anului 2026. La acest ritm, Ucraina ar putea ajunge, în mai sau cel târziu iulie 2026, la un parc de rachete de croazieră similar cu cel la care a renunţat voluntar în anii 1990 — devenind astfel, după Rusia, deţinătoarea celei mai puternice forţe de rachete de croazieră din Europa, cu un număr comparabil cu cel al Franţei şi Marii Britanii laolaltă.

Unii observatori susţin că administraţia Zelenski şi Fire Point exagerează şi că Ucraina nu are finanţarea şi capacitatea industrială pentru a produce atât de rapid un număr mare de rachete avansate. „Am experienţă în armată şi în serviciile de informaţii şi, când eşti în industria apărării, e mai uşor să faci declaraţii decât să le implementezi,” a remarcat deputatul ucrainean Roman Kostenko.

Echipată cu motor cu reacție

Producătorul afirmă însă că producţia ieftină a unui armament viabil este posibilă graţie utilizării compozitelor uşoare din fibră de carbon şi instalării unui motor Ivcenko-Progress Al-25 (AI-25TL) — un turbofan ieftin, fabricat pentru mai multe tipuri de avioane, inclusiv L-39 Albastros și Yak-40, multe astfel de motoare fiind disponibile pentru recondiţionare. Cea mai recentă variantă a motorului echipează drona turcească Bayraktar Kizilelma

„Ucraina a investit suficient în programul FP-5 încât este probabil ca acesta să reuşească, după dificultăţi iniţiale,” a spus Donald Hill, coautor al raportului OSINT „Ukraine Update”. FP-5 va fi probabil folosit pentru a ataca ţinte pe care alte arme ucrainene nu le pot atinge sau penetra la acelaşi nivel. Fiind un produs local, nu există limite privind modul în care poate fi folosit, a adăugat el.

„Rusia nu poate face mare lucru, în afară de a lua în considerare faptul că acum sunt mai multe ținte în pericol și de a-și ajusta sistemele de apărare antiaeriană… Războiul Rusiei este o cursă contra cronometru, iar succesul programului Flamingo accelerează acest proces”, a declarat fostul ofițer al armatei americane.

În mai, Germania a anunţat alocarea a 5,7 miliarde de dolari pentru producţia comună de arme cu rază lungă, inclusiv rachete în Ucraina, cu „creşteri semnificative” aşteptate până la sfârşitul anului 2025, conform declaraţiilor oficiale. Comentariile nu au nominalizat tipuri de arme.

Hans Petter Midttun, fost membru al Statului Major Norvegian, acum la Ukrainian Institute for Security and Law of the Sea, a declarat că, chiar dacă afirmaţiile privind producţia nu sunt dovedite, simpla existenţă a unei astfel de arme şi istoricul Ucrainei de a dezvolta sisteme locale pentru a lovi punctele vulnerabile ale Rusiei vor forţa Moscova să îşi recalibreze calculele strategice. „Ucraina atinge treptat paritate strategică, sporind foarte mult costurile pentru Rusia. Introducerea capacităţii de lovituri la distanţă scade dependenţa de consideraţiile strategice occidentale,” a spus el. „Rusia nu va mai putea rămâne nepedepsită, pe măsură ce reţelele sale de comandă şi control, apărare antiaeriană, baza industrială de apărare, logistică, bazele terestre şi aeriene şi economia sunt expuse tot mai multor lovituri.”

Ce spun experții

Unii analişti, printre care Michael Kofman de la Carnegie Endowment for International Peace, susţin că o capacitate ucraineană reală de a lovi Rusia cu arme puternice la mare distanţă ar descuraja aliaţii Ucrainei să renunţe la sprijin, pentru că abandonul ar escalada războiul — oferind Ucrainei un stimulent mai puternic de a lovi Rusia mai dur şi de a ţine mai puţin cont de riscul unei escaladări.

Observatorii intervievați de Kyiv Post pentru acest articol au avut opinii împărțite cu privire la teoria „fii aliatul Ucrainei sau altfel…”, dar majoritatea au fost de acord că, cu cât capacitatea militară a Ucrainei devine mai puternică, cu atât mai mult Ucraina va fi un aliat util pentru prietenii săi.

„Efectul producţiei locale de armament este clar. Este evident că Trump a fost surprins să descopere că Ucraina era mai puţin dependentă de SUA decât credea — şi că nu putea fi împinsă către un acord de pace defavorabil. Rachetele de croazieră cu rază lungă se adaugă la acest calcul,” a spus Nielsen. El a mai observat că abilitatea de a construi astfel de rachete creează oportunităţi pentru industria de apărare europeană, făcând din Ucraina un partener de securitate mai atractiv.

Totuşi, majoritatea au subliniat că Ucraina va dori în continuare arme occidentale capabile de misiuni pe care produsele interne nu le pot îndeplini. „Ucrainenii vor dori în continuare rachete Taurus şi Storm Shadow; Flamingo nu le înlocuieşte. Aceste arme occidentale sunt proiectate special pentru a lovi ţinte apărate şi întărite,” a spus Ryan. „Flamingo nu poate reproduce acea capacitate.”

Şeful serviciului ucrainean de informaţii militare (GUR), Kirilo Budanov, a declarat că realitatea e simplă: Ucraina este în război şi scopul este găsirea instrumentelor care lovesc eficient inamicul. „99% din loviturile recente efectuate de Ucraina pe teritoriul rus — inclusiv asupra rafinăriilor — au fost executate cu sisteme produse local. Ucraina operează acum independent şi eficient — chiar şi Rusia recunoaşte asta,” a afirmat Budanov. El susţine că loviturile au cauzat o scădere mai mare a veniturilor Rusiei decât sancţiunile occidentale şi că producţia locală a permis Ucrainei să folosească forţele conform propriei strategii.

Cehii au strâns rapid bani pentru o rachetă Flamingo

În paralel: cehii au strâns rapid bani pentru o rachetă Flamingo destinată Ucrainei. În mai puţin de două zile, cehii au strâns 12,6 milioane coroane cehe pentru achiziţia unei rachete de croazieră ucraineană „Flamingo”. Marţi,22 octombrie, organizaţia Dárek pro Putina („Cadou pentru Putin”) a lansat campania, iar joi, 23 octombrie, suma necesară era deja colectată. Racheta va purta numele DANA1 — în memoria fizicianei care s-a impus în susţinerea Ucrainei, Dana Drabova, decedată la începutul octombrie.

„Ne aşteptam să strângem această sumă într-o săptămână. A fost în 48 de ore — un record. A depăşit toate aşteptările,” a declarat organizatorul Martin Ondracek pentru portalul Novinky. El a adăugat că poartă negocieri pentru o altă campanie şi există o înţelegere preliminară care ar putea fi o „mare surpriză” pentru donatori, fără a da detalii.

Organizatorii au explicat că s-au interesat dacă pot cumpăra o rachetă capabilă de a ajunge la Moscova (3.000 km), iar producătorul a acceptat şi a calculat un preţ special pentru campanie. După plată, racheta va fi predată forţelor ucrainene, iar Kievul va decide momentul şi ţinta utilizării.

Potrivit iniţiatorilor, în primele 24 de ore s-au strâns aproximativ 5 milioane de coroane, iar în 40 de ore suma a depăşit 9 milioane. Scopul de 12,5 milioane de coroane a fost atins foarte rapid. Vara trecută, Dárek pro Putina a strâns 60 de milioane de coroane (aprox. 2,4 milioane euro) pentru achiziţia a şase tunuri de artilerie D-30 pentru armata ucraineană.

Compania Fire Point produce în prezent două-trei rachete Flamingo pe zi. Procesul de producţie urmează planificarea comunicată de proiect, a declarat şeful proiectant, Denis Shtilerman.

Ți-a plăcut articolul?

Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent