Purtătorul de cuvânt al CNAIR a prezentat stadiul autostrăzilor din PNRR: „Nu pierdem niciun euro”. Cum explică întârzierile

Deși nu reușește să finalizeze la termen toată infrastructura de transport până la 31 august 2026, România nu pierde efectiv „niciun euro” din banii europeni dedicați PNRR-ului, susține purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Șerbănescu.

România și-a asumat construirea a 429 de kilometri de autostradă în 2021, prin PNRR. Peste 240 de kilometri au fost realizați, deschiși circulației. Aproximativ 54 de kilometri au fost eliminați prin renegocierea Guvernului cu Comisia. 132 de kilometri se află în ultima etapă, despre care Alin Șerbănescu a oferit mai multe informații.

„Practic, rămân nefinalizați până la finalul lunii august vreo 87 de kilometri. Numai că, din PNRR se plătește ce se lucrează până la 31 august. Dacă noi calculăm ponderile, vorbim de 62% gata pe toate proiectele din PNRR (n.r. – actual stadiu fizic al celor nefinalizate, deci plățile vor fi parțiale, în baza a ceea ce s-a lucrat). Acestea se plătesc prin PNRR. Dacă suprapunem ce a rămas practic din 100%, ar mai rămâne de plătit din bugetul de stat vreo 32 de kilometri și aici vorbesc și despre cele trei loturi de pe A7, și despre Margina-Holdea (A1). Sunt diverse stadii”, a declarat Alin Șerbănescu, pentru Ziare.com.

Peste 300 de milioane de euro necesare pentru construirea de autostrăzi din bugetul național

Pentru că România nu termină integral proiectele, va trebui să facă un efort financiar de peste 300 de milioane de euro, din propriul „buzunar”.

„Practic, cheltuiala pe care ar trebui să o suporte bugetul de stat ar fi echivalentul a 32 de kilometri, nicidecum 90 de kilometri, așa cum au zis unii. Dacă ar fi să calculăm undeva la o medie de 10 milioane de euro pe kilometru, ar însemna undeva la 320 de milioane de euro din bugetul de stat”, a declarat oficialul CNAIR.

Alin Șerbănescu (CNAIR): „Nu pierdem niciun euro. Ne-au fost acordate 5,4 miliarde de euro pentru autostrăzi și am ajuns să cheltuim 7 miliarde de euro”

Pentru ca România să nu fie penalizată pentru neonorarea tuturor proiectelor de infrastructură mare asumate inițial prin PNRR, Guvernul a renegociat cu Comisia în timpul lui Pîslaru, dar și al miniștrilor ce l-au precedat.

„Guvernul a negociat o scădere de la 5,4 miliarde de euro a fondurilor alocate în PNRR la 4,7 miliarde. Practic, acum, noi ne înscriem în banii alocați de Comisia Europeană în urma negocierilor. Nu pierdem niciun euro, din acest punct de vedere. Mai este un aspect pe care unii nu-l iau în calcul. Nouă ne-au fost acordate 5,4 miliarde de euro pentru autostrăzi, dar noi, de-a lungul timpului, pentru că au apărut escaladările de prețuri, am ajuns să cheltuim 7 miliarde de euro din PNRR. Deci oricum am luat mai mulți bani din PNRR decât fuseseră alocați inițial.

Discuția care se pune, de fapt, este dacă statul român va fi capabil să asigure finanțarea pentru restul de lucrări, asta în condițiile în care noi oricum depășisem PNRR-ul (n.r. – valoarea) și tot statul trebuia să asigure banii”, a mai precizat Șerbănescu.

Alin Șerbănescu (CNAIR): „Ne-a scăzut dinamica în construcții din cauza abordării de anul trecut a Guvernului”

Din perspectiva purtătorului de cuvânt, faptul că România nu a finalizat integral proiectele, în termenul asumat, are mai multe explicații. Un prim exemplu, noua abordare a Guvernului Bolojan, din 2025.

„Nouă ne-a scăzut dinamica în construcții din cauza abordării de anul trecut a Guvernului. Știm bine, anul trecut Guvernul a spus că trebuie să prioritizăm contractele și să scădem ritmul (n.r. – de lucru), pentru că bugetul de stat nu e capabil să deconteze atât de rapid și sume atât de mari pe cât cereau constructorii. Am avut la un moment dat și un lot de facturi de 3 miliarde de lei, să ne aducem aminte! Ca atare, când s-a pus problema temporizării, constructorii au temporizat și ei ritmul. Efectuarea plăților și ritmul lucrărilor sunt interdependente. Astfel, am ajuns în situația ca la 31 august să nu finalizăm toți kilometri finanțați prin PNRR”, a declarat Șerbănescu.

Pe fondul problemelor bugetare, și companiile au muncit mai puțin, și comenzile de materiale au fost date mai greu și au sosit mai târziu, susține oficialul CNAIR.

„UMB, în momentul în care anul trecut s-a cerut temporizarea, a decis renunțarea la schimbul 3. Productivitatea a scăzut cu o treime. Apoi, în momentul în care au scăzut sumele decontate nu s-au mai făcut nici comenzile de materiale în cantitățile de până atunci. Vorbim despre carburanți, parapet, sisteme de dotare pentru tuneluri etc. Nu ai bani, le comanzi mai târziu. Aici este vorba despre capacitatea redusă a bugetului de stat de a suporta investiții de această anvergură. Toate facturile se plătesc inițial din fondurile de stat, integral. Abia apoi Ministerul de Finanțe decontează de la Comisie. Primește în funcție de cum s-a angajat Comisia să ofere finanțare”, a explicat Șerbănescu.

România nu reușește să se țină de propria strategie de dezvoltare, susține purtătorul de cuvânt.

„În 2022 a fost făcută Strategia Națională de Investiții în Infrastructură. Atunci s-a stabilit că vom construi atâția km de autostradă, de cale ferată și așa mai departe. Statul român a stabilit asta, Guvernul. Apoi, statul spune că nu se mai ține de ceea ce a stabilit. Păi schimbăm regulile în timpul jocului, nu ne respectăm propria strategie?!”, a declarat Alin Șerbănescu.

Stadiul proiectelor întârziate din PNRR

Oficialul CNAIR a vorbit, de asemenea, despre stadiul proiectelor restante din PNRR.

„Loturile 2 și 1 de pe Bacău-Pașcani le terminăm anul acesta, au cele mai avansate stadii. Pe lotul 3 Mircești-Pașcani există riscul, dacă nu se asigură fluxurile financiare necesare, să nu fie gata înainte de primăvara anului viitor. Eu mă îndoiesc de faptul că va exista o accelerare a ritmului și a plăților, în acest caz.

Mai e lotul Margina-Holdea (A1, Lugoj-Deva), stadiul e 72%. Mult nu ar mai fi. La final de an vom avea galeriile, sistemul rutier finalizate, dar va fi vorba despre dotarea tunelurilor, a galeriilor. Trebuie puse sistemele anti-foc, anti-fum și de evacuare a noxelor. După ce le montezi trebuie să le faci teste, cu ISU. Cele mai scurte teste durează undeva la două luni. Deși tehnic, tunelurile ar fi gata până la final de an, în circulație nu pot fi date până nu au toată dotarea și testele finalizate. Estimarea este că mergem în primăvara anului 2027”, a mai transmis Alin Șerbănescu, pentru Ziare.com.

Ți-a plăcut articolul?

Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent