Parisul face un nou pas spre consolidarea garanțiilor de securitate pentru Kiev. Șeful Statului Major al Forțelor Terestre franceze, generalul Pierre Schill, a declarat că armata este pregătită „să își asume un eventual rol de desfășurare în cadrul garanțiilor de securitate acordate Ucrainei”, începând cu anul 2026.

Declarația a fost făcută în fața Comisiei pentru Apărare a Adunării Naționale, potrivit postului BFMTV.

„Vom fi pregătiți să desfășurăm forțe în cadrul garanțiilor de securitate, dacă va fi necesar, în sprijinul Ucrainei”, a spus Pierre Schill în timpul audierii.

Potrivit oficialului, forțele terestre franceze se pregătesc să facă față simultan „celor trei provocări majore” cu care s-ar putea confrunta în anii următori — între care și o eventuală implicare directă pe teritoriul ucrainean, în contextul unui acord internațional de securitate.

Parisul, tot mai ferm în evaluarea riscurilor ruseștiapartamente de vanzare bucuresti 2 camere

Afirmațiile lui Schill urmează unei alte declarații recente a șefului Statului Major al Apărării, generalul Fabien Mandon, care a avertizat că Franța trebuie să fie pregătită pentru „un posibil conflict de mare intensitate cu Rusia” în următorii trei-patru ani.

„Kremlinul ar putea fi tentat să extindă teatrul de război pe teritoriul Europei. Trebuie să anticipăm și să fim pregătiți”, a subliniat Mandon în fața parlamentarilor francezi.

O schimbare de ton la Paris

Declarațiile celor doi generali marchează o schimbare de ton vizibilă în discursul militar francez. Dacă în primii ani ai invaziei Rusia–Ucraina Parisul a mizat pe diplomație și pe sprijin logistic discret, în prezent armata franceză vorbește deschis despre scenarii operative și planuri de intervenție în cazul în care Kievul ar solicita sprijin în baza viitorului pact de garanții de securitate semnat în cadrul G7.

Pentru președintele Emmanuel Macron, care a pledat constant pentru „o Europă capabilă să se apere singură”, anunțul Statului Major francez reprezintă un semnal strategic adresat atât Moscovei, cât și aliaților din NATO: Franța este pregătită să-și asume un rol mai activ în arhitectura de securitate europeană post-2025.

Marea Britanie își reafirmă sprijinul pentru Ucraina. Mesajul către Washington: e nevoie de acțiuni mai hotărâte

La rândul său, Londra a transmis miercuri, 23 octombrie, unul dintre cele mai clare semnale de solidaritate cu Ucraina din ultimele luni. Mesajul, adresat președintelui Volodimir Zelenski, a fost dublu – politic și simbolic: „Regatul Unit este de partea voastră”.

După sosirea sa la Londra, liderul ucrainean a fost primit la Castelul Windsor de regele Charles al III-lea, într-o ceremonie cu toate onorurile militare – salve regale și imnul Ucrainei interpretat de fanfara regală. A fost al treilea eveniment oficial al lui Zelenski la reședințele regale britanice în acest an, dar primul însoțit de un protocol complet de stat, potrivit The Times.

Pe Downing Street, covorul roșu a fost întins, iar mesajul diplomatic a fost limpede: Marea Britanie și aliații europeni rămân fermi alături de Ucraina, chiar și în contextul incertitudinilor de peste Atlantic.

Diplomația simbolurilor și mesajul către Washington

În diplomație, gesturile contează la fel de mult ca declarațiile. Ceremonia de la Windsor a avut o dublă semnificație: pe de o parte, reafirmarea sprijinului britanic și european pentru Kiev; pe de altă parte, un semnal discret către președintele american Donald Trump, cunoscut pentru simpatia sa față de monarhia britanică, că viitorul Ucrainei rămâne o prioritate pentru Londra și pentru întreaga Europă.

Londra consolidează frontul european, în timp ce Washingtonul ezită

Premierul Keir Starmer l-a primit pe Zelenski împreună cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, și cu premierii Danemarcei și Olandei. Alți peste 20 de lideri europeni au participat prin videoconferință la ceea ce Downing Street a numit o reuniune a „coaliției celor dispuși” – o platformă menită să coordoneze sprijinul pentru Ucraina.

În același timp, în Statele Unite, președintele Trump – vizibil frustrat de blocajul diplomatic cu Moscova – a anulat discuțiile planificate cu Vladimir Putin și a impus sancțiuni directe împotriva giganților energetici ruși Rosneft și Lukoil.

Potrivit surselor americane, India și China ar fi redus semnificativ importurile de petrol rusesc, o măsură care ar putea lovi dur în veniturile Kremlinului. Obiectivul Washingtonului: să forțeze Rusia către o încetare a focului, amplificând presiunea economică deja vizibilă asupra Moscovei.

Europa își caută unitatea

Uniunea Europeană a adoptat recent cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei și a promis continuarea sprijinului financiar și militar pentru Kiev. Totuși, Bruxelles-ul se confruntă cu un blocaj: Belgia contestă legalitatea folosirii activelor rusești înghețate, ceea ce întârzie aprobarea unui pachet de 122 de miliarde de lire sterline pentru reconstrucția Ucrainei.

Premierul Starmer a insistat, la finalul reuniunii, că deblocarea acestor fonduri trebuie să devină o prioritate imediată, subliniind că „fiecare zi de întârziere costă vieți și teritorii”.

Sprijin militar și semnalul pentru SUA

În pofida atacurilor rusești tot mai intense asupra infrastructurii ucrainene, Kievul a reușit să lovească înapoi – în special cu rachetele de croazieră britanice Storm Shadow, care au vizat rafinării și baze logistice rusești.

„Cu rachete americane Tomahawk, Ucraina ar putea face mult mai mult”, scrie The Times, sugerând că Londra așteaptă un angajament mai ferm al Washingtonului în sprijinirea efortului ucrainean.

„Presiunea asupra Rusiei trebuie să crească, nu să scadă”

„Trump a înțeles deja că sancțiunile sunt un instrument eficient. El trebuie să mențină acest ritm, împreună cu Europa. Odată cu apropierea iernii, presiunea asupra Moscovei trebuie amplificată, nu relaxată”, subliniază publicația britanică.

Premierul Starmer a confirmat că „coaliția de voință” a stabilit un plan de acțiune până la finalul anului 2025, menit să „îl aducă pe Putin la masa negocierilor”. Planul prevede creșterea sprijinului militar și financiar pentru Ucraina, dar și un nou cadru diplomatic european, menit să reducă dependența de deciziile americane.

Ți-a plăcut articolul?

Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent