România are la dispoziție
16,68 miliarde de euro prin programul european SAFE, bani pentru
apărare. Deocamdată, nu se știe ce vom face cu banii, dar un
proiect trebuie definitivat și trimis la Bruxelles până pe 30
noiembrie. Generalul decorat pe front de SUA, NATO și ONU, azi șeful
generalilor români pensionari, explică, pentru „Adevărul”, ce
proiecte ar fi esențiale pentru a întări capacitatea defensivă a
României și a descuraja Rusia.
România are puține tancuri funcționale în acest moment. FOTO: MApN
România ar urma să primească
aproape 17 miliarde de euro (16,68) prin instrumentul SAFE (Security
Action for Europe), bani care ar trebui să fie folosiți în
principiu pentru producția de armament, tehnică militară, muniție
și investiții în infrastructură. Banii provin din SAFE, care este
un mecanism financiar temporar al Uniunii Europene, iar bugetul
alocat statelor ajunge în total la 150 de miliarde euro.
Întreaga finanțare va fi acordată sub formă de împrumuturi, ceea
ce înseamnă o dublă provocare pentru statul român. O dată,
autoritățile vor trebui să folosească acești bani cât mai bine
pentru a dota armata și pentru a putea să descurajeze orice
ipotetic dușman, dar asta nu este tot. Tot statul român va trebui
să găsească soluții pentru a returna acest credit, ceea ce
înseamnă că măcar o parte din bani ar trebui investiți în așa
fel încât să se întoarcă în economia reală și să aducă
profit.
Ce facem cu miliardele UE
Și asta nu este tot.
Autoritățile trebuie să transmită la Bruxelles, până la 30
noiembrie, planul național de investiții în domeniul apărării,
pentru a beneficia de acești bani. În condițiile în care România
nu a reușit până acum să profite de banii europeni puși la
dispoziția sa, fie că a fost vorba de PNRR, dar și de alte
programe de finanțare, persistă semne de întrebare privind
capacitatea statului român de a reuși măcar acum să atragă toți
acești 16,68 de miliarde.
Doctor în științe militare,
cu studii la București și în Canada, generalul (r) Dan Grecu a
fost decorat atât de SUA, cât și de NATO și ONU. A fost în Irak,
Afganistan și Eritreea și are o vastă experiență. În prezent,
generalul Dan Grecu este președinte al Asociației Ofițerilor în
Rezervă din România, adică șeful generalilor români pensionari.
„Adevărul” apelează la
expertiza generalului Grecu pentru a afla care ar trebui să fie
prioritățile României, în așa fel încât investițiile să fie
folosite cât mai eficient și să asigure nu doar arme, ci și
locuri de muncă și să atragă noi investiții străine.
Din start, generalul Dan Grecu
susține că România are nevoie de o strategie clară și de
transparență în licitații. Și nu doar atât. Unul dintre
criteriile de bază ar trebui să fie, consideră generalul, ca
firmele care vor câștiga licitația să asigure și producție
locală și transfer de tehnologie pentru fabricile românești din
industria de apărare. Până acum, de altfel, România a reușit
acest lucru, iar câteva proiecte importante ce se vor derula chiar
pe teritoriul României. Cele mai bune exemple sunt viitoarea fabrică
de obuziere K9 în colaborare cu compania sud-coreeană Hanwha
Aerospace, dar și colaborările cu turcii de la Otokar sau cu italienii de la
Iveco.
Prea multe tancuri?
În schimb, generalul Dan
Grecu aduce în discuție solicitarea trimisă de Armata Română
Parlamentului pentru aprobare a unei duble achiziții, care constă
în 54 de tancuri Abrams, cumpărate la mâna a doua, dar mai ales la
cele 216 tancuri și 76 vehicule derivate, care ar costa în total nu
mai puțin de 6,5 miliarde de euro.
„Acum, din punct de vedere
al urgențelor, că despre asta vorbim, este o problemă mult mai
dificilă, pentru că, în primul și în primul rând, trebuie să
stabilim care este misiunea, care este scopul pentru care ne înarmăm.
Iar scopul este, evident, ca să-i descurajăm pe ruși și să-i
facem să se gândească de două ori înainte de a trece la orice
provocări. Asta ar însemna că avem nevoie de arme defensive care
să-i poată neutraliza, dacă e nevoie”, începe generalul.
Cu toate acestea, România se
grăbește cu achiziția tancurilor, care vor costa aproape jumătate
din banii ce ar trebui primiți prin programul SAFE.
„Noi știm că deja s-a
făcut o informare cu privire la achiziția unui număr important de
tancuri. Asta e bine, ne ajută pentru că nu avem tancuri decât
modele vechi, sovietice, și cele câteva produse și modernizate la
noi. Acum, se știe foarte bine că aceste tancuri trebuie la rândul
lor să fie sprijinite și au nevoie de măsuri de protecție. Iar
aici vine tot ce înseamnă protecție electromagnetică, protecție
din infraroșu, protecție antidrone, ceea ce înseamnă alte
cheltuieli. Altfel, numai așa, ca să luăm tancuri nu este
suficient”, spune generalul.
În plus, în Ucraina s-a dovedit că tancurile nu sunt suficiente pentru a câștiga un război. Mai întâi, în primăvara anului 2022, sute de tancuri rusești au fost distruse de dronele primite de ucraineni de la turci. Ulterior, tancurile Abrams și Challenger ale ucrainenilor au fost distruse în mare măsură de ruși, o dovadă în plus că blindatele nu mai sunt suficiente pentru a câștiga războaie.
Tancurile nu mai câștigă războaie
„Tancurile și-au dovedit eficiența inclusiv în Irak, de
exemplu, când Abramsurile americane au făcut praf apărarea cu T-72
a irakienilor, dar nu au mai avut același succes în câmpul de
luptă din Ucraina, unde foarte multe tancuri americane Abrams și
britanice tip Challenger au fost distruse de ruși. Totul ca urmare a
existenței unei apărări anti-tanc puternice sprijinite pe rachete,
dar și pe sistemele de apărare statică, lucrări de apărare, și
până la urmă, sau mai nou, pe sistemele de drone, și nu drone
deosebit de sofisticate. Toate acestea au făcut ca ucrainenii să
piardă enorm de multe tancuri, la fel cum au pierdut și rușii.
Acum, ce face și cum procedează Ministerul Apărării Naționale,
cum repartizează sumele ce vor veni prin SAFE e o problemă care
rămâne de văzut cum va fi rezolvată. Să nu uităm că bariera
bugetului, până la 5% în PIB, prevăzută pentru anii viitori,
include și 1,5% pentru dual use, adică infrastructură terestră,
porturi, și așa mai departe. Și noi nu am văzut deocamdată
proiectul, știm doar de tancuri și de blindate, deci nu putem spune dacă se procedează bine sau dacă se greșește”, mai spune
generalul.
În opinia sa, prioritățile
ar trebui să fie mijloacele de apărare care să transmită un mesaj
clar și să acopere toate domeniile. Altfel spus, România ar trebui să pună accentul pe arme defensive.
Avem nevoie de arme defensive
„Eu aș prioritiza și aș
îndrepta banii spre mijloace de apărare. Și când spun mijloace de
apărare, mă refer la cele de tipul activ, cele care produc pagube,
iar aici intră artilerie terestră, artilerie și rachete terestre,
artilerie și rachete antiaeriene. Dar acestea singure nu ajung. E
nevoie să investim și în mijloace de apărare care nu produc
distrugeri, dar care îi scot din luptă. Aici pornind de la tot ce
înseamnă supraveghere, recunoaștere, interceptare și
contramăsurile, în tot spectrul, dar în special în spectrul
electromagnetic. Asta înseamnă radare, astea înseamnă sisteme de
supraveghere aeriene, asta înseamnă drone de tot felul, chiar
terestre. Și toate astea ca să ne adaptăm la cerințele războiului
modern, pentru că vedem acum că este o adevărată «dronizare» a
câmpului de luptă sau cel puțin la asta asistăm în Ucraina”,
susține generalul.
Nu în ultimul rând, o parte
din bani ar trebui să meargă în retehnologizarea fabricilor
românești unde se produc arme, mai spune generalul Dan Grecu.
„Aici este o mare problemă,
pentru că o bună parte din bani chiar trebuie să meargă și în
industria națională de apărare. Asta trebuie să se dezvolte,
pentru că degeaba cumpărăm tot timpul arme de la alții, dacă noi
nu producem. Așa doar ne îndatorăm. Trebuie să existe un
echilibru, în sensul că da, cumpărăm de la alții, importăm, dar
trebuie să producem și noi, pentru noi și pentru export. Trebuie
să producem în țară, să producem împreună cu mari concerne,
europene, americane, nu contează cu care, dar să producem în
România cât mai mult din ceea ce ne trebuie”, punctează
generalul.
Accentul pe drone și mijloacele de război electronic
Un alt aspect interesant este
că România trebuie să aibă propriile fabrici de drone, dintr-un
motiv simplu. Într-un război al dronelor, așa cum este cel din
Ucraina, atât ucrainenii, cât și rușii au evoluat extraordinar de
mult, iar dronele care făceau ravagii în urmă cu câteva luni nu
mai au acum eficiență. Asta înseamnă că dronele nu se stochează,
așa cum se face cu muniția sau cu alte arme, iar ele devin depășite
în câteva luni, pentru că și adversarul se adaptează Astfel,
producția de drone trebuie să fie bazată pe fabrici românești în
care să existe specialiști, să existe cercetare, inovație, în
așa fel încât să nu importăm drone care deja sunt ineficiente
sau să le fabricăm noi cu întârziere.
România nu are voie să
neglijeze nici producția de pulberi și explozibili, în condițiile
în care o parte din acestea sunt importate în continuare din China.
„La noi, de exemplu,
investiția de la fabrica de pulberi e întârziată de cel puțin un
an de zile. Ne pregătim pentru apărare și dacă e apărare ne
trebuie muniții și sisteme de artilerie și rachete, capacitate de
a lovi la distanță mare, atât clasic, cât și cu rachete
sol-sol, echipamente de protecție de lupte și protecție de tipul
mașini de lupte, transportoare de trupe, inclusiv tancuri, după
cum, revin, trebuie să acoperim și apărarea antiaeriană, atât
contra aviație, cât și contra rachetelor și dronelor. Și nu
putem uita nici de apărarea la litoral, deci avem nevoie și de
capabilități de luptă pe mare. Nu ne putem permite să neglijăm
în continuare apărarea Dobrogei”, mai arată generalul.
Apărarea antiaeriană se
află, de altfel, printre prioritățile autorităților române,
dovadă faptul că vor fi achiziționate 231 de sisteme portabile
Mistral 3, în valoare de aproape 700 de milioane de euro.
Bani mulți, necesități uriașe
Nu în ultimul rând, odată
cu producția de drone, România are nevoie de echipamente de război
electronic, cu atât mai mult cu cât Rusia este extrem de puternică
la acest capitol.
„În sfera războiului
electronic intră mai multe tipuri de echipamente. În primul și în
primul rând, sunt echipamente de detectare capabile să detecteze
emițătorii în spectru electromagnetic și să-i localizeze. După
care sunt măsurile de bruiaj, ceea ce implică echipamente de bruiaj
prin care se bruiază sistemele adversare. De exemplu, o dronă, dacă
este condusă prin semnale, deci electromagnetic, cu remote control,
poate să fie bruiată. Din acest motiv vedem că rușii și
ucrainenii folosesc în ultimul timp drone conduse prin fibră
optică, pentru a fi mai greu de bruiat. Și sunt contramăsurile
electronice, așa numitele electronic contra-measure, ECM-urile, care
sunt dispozitive ce pot să producă un câmp electromagnetic care să
bruieze eventualele drone sau rachete trimise de inamic”, explică
generalul.
Așadar, ar fi o greșeală ca
România să se limiteze la tancuri și la blindate sau să cheltuiască sume uriașe doar pentru acestea și să rămână descoperită pe alte planuri. În condițiile
în care necesitățile pornesc de la aparent simpla muniție, în realitate atât de importantă, și
până la mijloace complicate de detecție și bruiaj și alte arme sofisticate. În același timp, România va trebui să investească și în infrastructură. Tronsoane ale unor viitoare autostrăzi, este vorba de A7 Pașcani – Suceava – Siret și A8 Pașcani – Iași – Ungheni se află pe lista proiectelor propuse la finanțare prin programul european SAFE, iar portul Constanța ar putea fi la fel de important.
„Există și elemente de
război în sfera cibernetică. Se știe că rușii au hackeri bine
instruiți, iar asta e o formă război în sfera cibernetică, prin
infiltrarea în sistemul adversarului. Și aici trebuie să fim
pregătiți, să avem tehnologie și oameni dedicați, specialiști
de prim rang. Nu ne permitem să lăsăm nimic la voia întâmplării”. Și să nu uităm de infrastructură. Mă gândesc la autostrăzi, dar și la căi ferate și porturi, mai ales Portul Constanța ,
încheie generalul Dan Grecu.