Rectificarea bugetară constituie unul dintre subiectele arzătoare aflate pe masa Guvernului. Premierul a ieșit, miercuri, 24 septembrie, într-o conferință de presă, cu clarificări pe această temă explicând că rectificarea va fi aprobată în ședință extraordinară la începutul săptămânii viitoare de către Guvern.

Prin rectificarea bugetară, Executivul vizează acoperirea plăților curente, completarea sumelor pentru asistență socială și suplimentarea „ușoară” a investițiilor, în contextul presiunii create de supracontractările din PNRR, evaluate la circa 40 de miliarde de euro.

„Super-bugetarii” induc politicienii în eroare, construind bugete „științifico-fantastice”

„Această rectificare de buget este una destul de tensionată pentru că suntem puternic presați de zona de investiții. Așa cum știți, am supracontractat sume importante pe proiectele din fonduri europene, practic ne-am dublat sumele alocate. În loc de puțin peste 20 de miliarde de euro grant și împrumut, contractele semnate au fost de aproximativ 40 de miliarde de euro, dacă le scădem pe cele care au fost denunțate, deci acolo unde nu s-au semnat contractele. Asta înseamnă presiuni pe buget, atât anul acesta, cât și anul viitor.

Ca anul viitor să putem aloca sume suplimentare pe componenta de investiții, în principal pe supracontractările din PNRR, este nevoie să ne reducem cheltuielile de funcționare. Toți banii care vor fi economisiți suplimentar anul viitor prin reduceri de cheltuieli și mai bună eficiență vor fi alocați finalizării acestor proiecte din PNRR. Sunt sume destul de importante, sunt lucrări începute în foarte multe localități, precum renovări de școli, dotare, componente de eficiență energetică”, a explicat Ilie Bolojan în conferința de presă.

garsoniere de vanzare bucuresti

Comentând acest subiect pentru Ziare.com, analistul Adrian Negrescu a explicat faptul că pare că „super-bugetarii de lux ai României” trăiesc într-o realitate paralelă, departe de nevoile și provocările generate de actuala criză financiară.

Mai mult, a afirmat acesta, pare că acești „pseudo-specialiști” din ”ministerele statului trăiesc în lumea lor și nu înțeleg că suntem în criză”, motiv pentru care solicită între 70 și 80 de miliarde de lei în plus la rectificarea bugetară, ”bani care nu există și nici măcar nu avem potențialul de a-i împrumuta în următoarele luni”.

„Este încă o dovadă a faptului că este nevoie de o restructurare masivă a decidenților din eșaloanele doi și trei din ministerele statului, cei care, de fapt, construiesc aceste bugete. Nu politicienii numiți vremelnic la vârful ministerelor sunt de vină pentru bugetele științifico-fantastice din ultimul an, ci acești super-bugetari de lux, care par că ignoră cu nonșalanță sau cu inconștiență realitatea bugetară actuală”, a explicat Adrian Negrescu.

„Telenovelă bugetară de prost gust, cu actori amatori”

Pentru a ilustra gravitatea situației, de altfel, analistul a subliniat faptul că, după primele 8 luni, suntem deja la un deficit de 4,5%, practic undeva la un nivel de peste 80 de miliarde de lei.

Pe de altă parte, acesta se întreabă de unde să fie luați acești bani în condițiile în care România, pentru a se încadra în ținta de deficit de 8,5%, adică undeva la nivel de 30 de miliarde de euro, va trebui să mai împrumute până la sfârșitul anului vreo 20 de miliarde de euro, iar asta fără să fie luate în calcul alocările suplimentare cerute de ministere.

„Pare că trăim într-o telenovelă bugetară de prost gust, cu actori amatori care încearcă să joace un rol menit să-i propulseze într-un viitor scenariu guvernamental. Pare că acei super-bugetari de lux încearcă cu tot dinadinsul să sape încrederea investitorilor în Guvernul României, să sape groapa premierului Bolojan și să saboteze practic toate eforturile de restructurare ale cheltuielilor publice, care au ajuns la un nivel istoric în momentul de față”, arată analistul economic.

Mai mult, spune acesta în continuare, România în acest an ar trebui să încheie cu un deficit bugetar undeva la un nivel de 160 de miliarde de lei, adică aproape 32 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă aproximativ 8,1-8,5% din PIB, iar asta în condițiile în care creșterea economică este cu mult sub cea estimată de acești „super-bugetari de lux”.

„Super-bugetarii” au început „hora bunăstării”. Se vor lăsa politicienii prinși în ea?

Astfel, arată Adrian Negrescu, aceștia estimau la începutul anului, când au construit legea bugetului, o creștere economică „fulminantă” de 2,6%, ceea ce, continuă acesta, s-a dovedit a fi, ca în ultimii ani, de altfel, doar o simplă poveste menită să inducă un iz de bunăstare pe care România nu îl are în momentul de față.

„Da, vor fi adunați mai mulți bani din taxe, probabil undeva la nivel de 9,5 miliarde de lei până la sfârșitul anului, din TVA vreo 6,2 miliarde, din accize vreo 1,5 miliarde, dar nu vor fi suficienți pentru a acoperi necesarul de finanțare al statului român. Și asta în condițiile în care noi, până la sfârșitul anului, trebuie să plătim rate la creditele făcute în ultimii ani undeva la 11 miliarde de euro pe tot anul 2025. Deci suntem într-o situație bugetară care este ca un fir de ață care se poate rupe oricând dacă politicienii se vor ancora în această horă a bunăstării inițiate de acești super-bugetari de lux și vor susține alocări suplimentare către anumite ministere”, explică Adrian Negrescu.

Dimpotrivă, arată analistul economic, acum este momentul să tăiem în carne vie, să reducem cheltuielile bugetare, să reparăm acolo unde au fost greșite bugete, investiții și proiecte, mai ales din zona fondurilor europene, dar și să încercăm să aducem bani europeni și finanțare din mediul privat.

Acesta s-a referit de asemenea și la situația politică în curs, explicând faptul că, din punctul său de vedere, Bolojan nu ar trebui să demisioneze sub nicio formă, pentru că ar pune gaz pe focul problemelor pe care le are România.

„Dacă Guvernul de la București ar cădea în urma unei demisii a premierului, în secunda doi am fi retrogradați în categoria junk, cu efectele pe care le știm deja: o depreciere masivă a cursului euro, credite mai mari și poate un colac de salvare primit doar de la FMI.

Din nou, cu măsurile pe care le știm deja: o tăiere a salariilor bugetarilor, o creștere a impozitelor, inclusiv cele pe salarii, practic măsuri mult mai dure decât cele prevăzute în momentul de față de coaliția de guvernare”, a concluzionat analistul.

Ți-a plăcut articolul?

Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent