România continuă să aplice formule de calcul învechite, care alimentează ineficiența unor companii de stat. FOTO: Pixabay
Invitat la Ziare.com, în cadrul emisiunii Business Focus, expertul în energie Valentin Niculae a explicat de ce facturile românilor conțin taxe care nu ar trebui să existe într-un sistem modern de reglementare. În opinia sa, România continuă să aplice formule de calcul învechite, care alimentează ineficiența unor companii de stat și împovărează artificial consumatorii.
„În ceea ce privește factura noastră, pe partea de tarife reglementate, ca să scădem acel preț, trebuie să creștem producția, dar producția de energie ieftină. Atenție, că putem să avem și 30.000 de megawați, nu 7.000 cât a spus domnul ministru, în cărbune. Dar, dacă avem 30.000 în cărbune, energia tot scumpă este și chiar mai scumpă decât acum”, a punctat Valentin Niculae, expert în energie și consultant în cadrul Energy Efficiency Consultants. Expertul atrage astfel atenția că soluția reală nu este creșterea producției din surse poluante, cu toate că UE a emis o derogare pentru termenele-limită de închidere a centralelor pe cărbune, ci prin stimularea energiei regenerabile. „Prin urmare, trebuie încurajată energia verde, cu predilecție fotovoltaicul și eolianul, pentru că acestea se implementează rapid, în unul, doi, trei ani. La celelalte proiecte vorbim de cinci, zece, cincisprezece ani, dacă ne referim la nuclear. Am văzut cât durează proiectul de la Doicești, despre care încă nu știm mare lucru, se discută de cinci-șase ani și nu se întâmplă absolut nimic. Și acolo sunt implicate și companii private.”
În cadrul interviului oferit Ziare.com, expertul a detaliat modul în care prețurile la energie activă pot ajunge să crească din cauza importului care are loc în perioadele de vreme rea și seara, atunci când regenerabilele nu pot ține piept cererii, România ajungând în situația de a importa energie la prețuri mai puțin competitive. Cu toate acestea, spune Niculae, dincolo de energia consumată efectiv, facturile conțin însă și componente care nu au legătură cu costurile de producție. „Revenind la partea reglementată din factură, la tarifele reglementate, o să vorbesc despre tarifele care, în opinia mea, nu prea își au sensul. Și anume vorbim de acciză. Acciza, din ce știu eu, este o taxă pe lux. Energia nu este un lux. Mi se pare puțin forțat să pui acciză la energie, cum pui la tutun sau la alcool. De altfel, și la combustibil e aceeași poveste cu acciza.”
În plus, o altă taxă introdusă cu intenții bune, a explicat acesta, este taxa de cogenerare, care în prezent și-a pierdut scopul inițial. „O altă taxă pe care eu o consider inutilă, cel puțin în acest moment, este taxa de cogenerare. A fost introdusă cu scopul de a crea un fond din care să se finanțeze investiții noi în producția de cogenerare. Ideea era bună: creăm niște bani cu care facem niște centrale noi, eficiente, unde, față de eficiența de acum, de 30%, să avem 70–80%, adică să scădem costul de producție având niște centrale moderne.”
Însă, spune el, banii nu au fost folosiți pentru investiții noi. „Numai că, în loc ca banii aceia, ca de altfel și alți bani pe care îi administrează statul, să se ducă într-un fond, cum este Fondul de Modernizare, și din care să se facă proiecte, acei bani au fost luați și sunt transmiși ca subvenție către acele capacități de producție existente care produc în cogenerare, adică acele centrale termoenergetice, cum e Elcenul, Ișalnița și așa mai departe. Și acești bani practic le alimentează ineficiența. Deci taxa de cogenerare nu ar trebui, în opinia mea, să existe. Ea nu și-a atins scopul și ar trebui eliminată.”
Expertul extinde această analiză și la problema subvențiilor din termoficare, care, în loc să protejeze cetățenii, mențin în viață sisteme depășite. „Discuția privind subvenționarea cetățenilor, în ceea ce privește costul energiei termice, mi se pare o formulare greșită. Nu, statul subvenționează cetățenii. Statul subvenționează ineficiența Elcenului, dând bani, oarecum, indirect, cetățenilor, prin primărie. Faptul că atât rețeaua de transport și distribuție este pierzătoare, pierderi mari, atât de apă cât și de energie, iar producția este deficitară din punct de vedere al costului, al tehnologiei și al corupției, înseamnă că statul, de fapt, nu subvenționează niciun cetățean. Statul subvenționează propria ineficiență.”
Potrivit lui Valentin Niculae, dacă autoritățile ar moderniza acele capacități cu fonduri europene, costul energiei electrice și termice ar fi mai mic, iar Statul n-ar trebui să subvenționeze nimic pentru că prețurile în sine ar scădea. „Nu este vina cetățeanului că este consumator captiv la o unitate de producție energofagă și cu costuri mari, generate de corupție, de ineficiența folosirii gazului și a resurselor.”
În cadrul ultimului interviu Business Focus, expertul în energie Valentin Niculae a extins dialogul către costurile imense pe care România și le asumă în contextul în care nu elimină cât mai rapid cărbunele din mixul energetic, precum și teme legate de mitul capacităților enorme pe care le are România în ceea ce privește producția de energie, acesta estimând o supraestimare de mai bine de 10.000 MW față de producția reală. Totodată, expertul atacă subiectul nevoii imense de a reduce birocrația pentru investițiile verzi, enunțând și câteva soluții pentru gestionarea sistemului de distribuție și transport a energiei la locul de consum. Urmăriți interviul complet oferit Ziare.com, mai jos:
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent