Pachetul 2 de măsuri, adoptat recent de Guvern dar încă nepublicat în Monitorul Oficial, va avea un impact major asupra firmelor cu pierderi, dar și asupra celor cu venituri ridicate, potrivit unei analize realizate de „Adevărul” cu ajutorul specialiștilor din domeniu.
Pachetul 2 de măsuri aduce amenzi de până la 300.000 lei pentru firme
Un prim aspect introdus prin modificările
aduse Legii nr. 31/1990 privind societățile, se referă la obligația de recapitalizare a companiilor cu activ net negativ.
„Legea
introduce reguli stricte pentru societățile al căror activ net
(diferența dintre active și datorii) a scăzut sub jumătate din
valoarea capitalului social (art. 153⁴ din Legea 31/1990, modificat
prin Pachetul 2). În
asemenea situații, acționarii (la SA) sau asociații (la SRL) sunt
obligați să aducă firma la un nivel minim de capitalizare în cel
mult 2 ani de la aprobarea situațiilor financiare care constată
pierderea”, a declarat pentru „Adevărul” avocata Elena Grecu, Managing Partner Grecu Partners.
Potrivit acesteia, în
acest interval, societatea nu poate:
–
distribui dividende;
–
rambursa împrumuturi către acționari/asociați sau persoane
afiliate;
–
accesa facilități fiscale ori de stat.
„Dacă
termenul nu este respectat, se aplică amenzi de la 40.000 lei până
la 300.000 lei, iar — atenție — societatea și
acționarii/asociații răspund solidar pentru obligațiile bugetare
restante”, a explicat avocata, adăugând că această
răspundere solidară este expres menționată în textul legii și
echivalează, în practică, cu o extindere temporară a răspunderii
patrimoniale a asociaților pentru datoriile firmei — o măsură
excepțională pentru dreptul societar românesc.
De
asemenea, precizează ea, acest articol va afecta în mod direct accesul la
creditare. Băncile vor solicita dovezi de capitalizare înainte de
acordarea de împrumuturi, iar neconformarea poate duce la blocarea
temporară a fluxurilor de finanțare.
Excepție fac start-up-urile
care atrag investiții de la fonduri de capital de risc sunt
exceptate de la obligația strictă de recapitalizare în forma
generală, tocmai pentru a nu descuraja investițiile timpurii în
companii inovatoare.
Restricții
privind distribuirea de dividende
Distribuirea
de dividende devine condiționată de:
–
acoperirea pierderilor reportate; și
–
menținerea unui activ net pozitiv.
În
caz contrar, orice plată efectuată către acționari sau asociați
este considerată ilegală și se sancționează cu amenzi între
10.000 și 200.000 lei, la care se adaugă răspunderea solidară
între firmă și beneficiar pentru obligațiile bugetare restante
Această
sancțiune nu vizează doar dividendele, ci și avansurile,
împrumuturile sau alte transferuri către acționari efectuate
atunci când firma nu îndeplinește criteriile de capitalizare.
În
caz de control ANAF, aceste sume pot fi reclasificate și tratate
drept venituri distribuite nelegal, cu impozitare suplimentară.
Conversia
creanțelor acționarilor în părți sociale
Ca
măsură de stabilizare financiară, legea permite transformarea
împrumuturilor acordate de acționari/asociați în capital social,
prin conversie în acțiuni sau părți sociale.
„Această
conversie trebuie hotărâtă de adunarea generală și înregistrată
la Registrul Comerțului. Măsura urmărește prevenirea
decapitalizării artificiale și oferă un instrument practic pentru
evitarea insolvenței”, a explicat avocata Elena Grecu pentru „Adevărul”, recomandând ca, înainte de conversie, să se facă o evaluare contabilă și
juridică a creanței pentru a evita litigii între asociați și
eventuale reîncadrări fiscale.
Creșterea
capitalului social minim, diferențiată pe clase de afaceri
Potrivit
art. 11 modificat din Legea 31/1990, valorile minime ale capitalului
social devin:
–
500 lei pentru SRL-uri cu cifră de afaceri sub 400.000 lei;
–
5.000 lei pentru SRL-uri cu cifră de afaceri între 400.000 lei și
7 milioane lei;
–
90.000 lei pentru SRL-uri cu cifră de afaceri peste 7 milioane lei
Majorarea
trebuie efectuată până la închiderea exercițiului financiar
următor anului în care s-a depășit pragul de cifră de afaceri.
Nerespectarea
termenului constituie contravenție și atrage sancțiuni stabilite
de autoritățile fiscale.
Această
măsură diferențiată marchează o revenire la principiul
proporționalității între capitalul social și dimensiunea
economică a firmei. Totodată, ea implică costuri administrative
suplimentare (actualizarea actelor constitutive, înregistrarea la
ONRC), dar și o întărire a garanției creditorilor.
Alte
modificări de interes pentru antreprenori
Legea
include și alte măsuri cu impact direct asupra mediului de afaceri:
–
Limitarea deductibilității cheltuielilor cu servicii de management,
consultanță și drepturi de proprietate intelectuală către
entități afiliate, la 3 % din totalul cheltuielilor similare;
–
Modificări privind veniturile din activități independente și
chirii, inclusiv obligații suplimentare de declarare și norme de
venit actualizate;
–
Actualizarea impozitului pe proprietate (clădiri și terenuri) cu
reevaluări și cote noi începând din 2026;
–
Consolidarea regimului fiscal al firmelor inactive, cu termene reduse
pentru reactivare și sancțiuni pentru neconformare.
Pachetul
2 de reforme reprezintă o schimbare profundă pentru mediul
antreprenorial. Accentul se mută de la fiscalitatea tranzacțională
la disciplina financiară și capitalizarea firmelor.
„Deși legea nu
este încă în vigoare până la publicarea sa în Monitorul
Oficial, antreprenorii ar trebui să analizeze încă de pe acum
impactul acestor modificări asupra situațiilor financiare și
structurii capitalului propriu si sa ajusteze politica de dividende
și relațiile financiare cu acționarii.
Conform
textului adoptat, sancțiunile contravenționale (art. 69 nou
introdus) pot fi aplicate de Agenția Națională de Administrare
Fiscală, iar amenzile mari (până la 300.000 lei) nu se limitează
doar la lipsa recapitalizării, ci și la nerespectarea
interdicțiilor (plată de dividende sau rambursare de împrumuturi
în perioada de activ net negativ).
Totodată,
prin formularea „răspundere solidară a societății și a
acționarilor/asociaților”, se creează o zonă de risc
cvasi-penal în materia evaziunii fiscale (în caz de plată nelegală
către asociați)”, a declarat
pentru „Adevărul” avocata Elena Grecu.
Expert contabil: Noile sancțiuni pun presiune pe mediul de afaceri
Întrebat ce impact vor avea modificările aduse legii societăților comerciale asupra firmelor, Adrian Ghencea, expert contabil și consultant fiscal la Ghencea & Asociații a declarat pentru „Adevărul” că se pune o presiune suplimentară pe mediul de afaceri.
„Modificările
recente aduse Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale
reprezintă o schimbare semnificativă în abordarea guvernului față
de disciplina financiară a companiilor. Scopul declarat este acela
de a responsabiliza acționarii și asociații pentru menținerea
unei capitalizări adecvate, însă noile sancțiuni introduc o
presiune suplimentară asupra mediului de afaceri, mai ales pentru
întreprinderile mici și mijlocii.
Până în prezent,
obligația de reîntregire a activului net exista doar ca principiu
de bună gestiune, fără sancțiuni directe. Noutatea constă în
faptul că neconformarea nu mai are doar consecințe economice, ci și
juridice și pecuniare”, a declarat expertul contabil pentru „Adevărul”.
Potrivit acestuia, amenzile semnificative – între 10.000 și
300.000 lei – pot deveni o povară serioasă pentru firmele aflate
deja în dificultate, reducându-le capacitatea de redresare.
De
asemenea, adaugă consultantul fiscal, interdicțiile privind restituirea împrumuturilor către
acționari sau distribuirea de dividende urmăresc să prevină
scoaterea lichidităților din societăți vulnerabile. Totuși,
aplicarea rigidă a acestor reguli poate crea blocaje financiare în
grupurile de firme sau în companiile care se bazează pe finanțări
interne între asociați.
Pe de altă parte, măsura de
conversie a creanțelor în capital social, deși logică în termeni
de consolidare a patrimoniului, poate ridica probleme practice și
juridice, mai ales acolo unde structura acționariatului este
complexă sau unde există divergențe între parteneri.
În
concluzie, modificările au un fundament economic corect – acela de
a asigura solvabilitatea companiilor și protecția creditorilor –
însă impactul lor asupra mediului antreprenorial trebuie atent
monitorizat.
„Este esențial ca autoritățile să însoțească
aceste măsuri de clarificări procedurale și, eventual, de
facilități temporare pentru firmele aflate în proces de redresare,
pentru ca obiectivul de consolidare fiscală să nu se transforme
într-o barieră suplimentară pentru activitatea economică”, a completat Ghencea.
Un sistem de sancționare ar consolida aplicarea legii
Pe de altă parte, propunerea
de a introduce sancțiuni pentru companiile care nu își majorează
capitalul social atunci când înregistrează capitaluri proprii
negative marchează o schimbare importantă în aplicarea legislației
actuale, consideră Cristina Georgeta Vintilă, specialist Payroll și fondatorul grupului CV Expert Contabil.
„Legea societăților nr. 31/1990 prevede că, în
situația în care activul net se reduce sub jumătate din capitalul
social, administratorii trebuie să convoace adunarea generală
pentru a decide asupra majorării capitalului, dizolvării sau altor
măsuri. În prezent, lipsa unor sancțiuni face ca această
obligație să fie rareori pusă în practică.
Un sistem
de sancționare ar consolida aplicarea legii, obligând societățile
să trateze mai serios recapitalizarea. Conversia creanțelor
acționarilor sau asociaților în capital social rămâne un
instrument util pentru conformare fără eforturi financiare
suplimentare.
Măsura poate crește disciplina financiară
și stabilitatea mediului economic, însă poate afecta
microîntreprinderile sau firmele aflate temporar în dificultate
dacă nu va exista flexibilitate. Impactul va depinde de nivelul
sancțiunilor, perioada de conformare și corelarea cu obligațiile
legale existente. Implementată echilibrat, poate aduce beneficii
reale; aplicată rigid, riscă să genereze închideri suplimentare
de companii”, a declarat Vintilă pentru „Adevărul”.