Deși Berlinul a înțeles că amenințarea e reală, ritmul reînarmării rămâne lent și birocratic, în timp ce Rusia produce de trei ori mai repede.
La aproape patru ani de la începutul invaziei ruse în Ucraina, Germania își propune să redevină o putere militară credibilă în Europa. Dar, potrivit unei analize publicate de The Times, procesul se mișcă prea încet, iar investițiile riscă să fie direcționate către sisteme care vor fi deja învechite în momentul în care vor ajunge pe front.
„Guvernul de la Berlin a recunoscut în sfârșit că există o amenințare, însă abordarea sa rămâne una de secol trecut”, scrie istoricul britanic Niall Ferguson, autorul analizei. „Dacă nu accelerează ritmul, Germania va irosi miliarde din banii contribuabililor pe arme care nu vor mai conta într-un război modern.”
„Timpul s-a scurtat, dar Germania rămâne în urmă”
După ani de ezitări, Germania a făcut pași importanți. A modificat Constituția pentru a permite cheltuieli de apărare de peste 1% din PIB fără să depășească limitele de îndatorare, iar bugetul militar urmează să se dubleze — la aproximativ 150 de miliarde de euro, adică peste 3% din PIB.
apartamente de vanzare bucuresti 2 camere
Totuși, notează Ferguson, problema nu mai este lipsa banilor, ci viteza cu care sunt transformați în echipamente reale. Marile companii de apărare germane continuă să funcționeze în regim de pace: o singură tură, cinci zile pe săptămână. Rata actuală de producție pentru rachetele Taurus, de exemplu, este de doar câteva unități pe lună.
„După patru ani de război în Ucraina, Germania fabrică arme ca și cum ar fi pace. Între timp, Rusia produce trimestrial volume echivalente cu întregul stoc al Bundeswehrului”, avertizează istoricul.
Dronă contra tanc: o strategie care ignoră realitatea de pe front
Ferguson subliniază contrastul dintre planurile Berlinului și ritmul accelerat de adaptare al Ucrainei. În timp ce Bundeswehrul plănuiește să achiziționeze 10.000 de drone în următorii ani, Ucraina a produs deja între 4 și 5 milioane doar în 2024 și intenționează să ajungă la 10 milioane anul viitor. Pe câmpul de luptă, un asemenea stoc ar acoperi doar câteva zile de luptă.
În loc să investească în sisteme autonome, Germania continuă să finanțeze proiecte tradiționale, precum Skyranger — un sistem pilotat menit să protejeze tancurile Leopard 2 de atacurile dronelor.
„Pentru o țară care are deficit de personal militar și dorește să minimizeze pierderile, strategia de a apăra o mașină cu alta pare absurdă”, scrie Ferguson.
Cercetare subfinanțată, reacție întârziată
Deși Germania și-a asumat rolul de motor economic al Europei, în domeniul tehnologic militar rămâne mult în urmă.
Doar 1% din bugetul Bundeswehrului este alocat cercetării și dezvoltării — unul dintre cele mai mici procente din Europa.
Prin comparație, Statele Unite investesc 15% din bugetul apărării în inovație militară.
Această lipsă de investiție riscă să perpetueze dependența Europei de tehnologia americană, într-un moment în care tonul tot mai rezervat al Washingtonului față de NATO ridică semne de întrebare asupra solidității alianței transatlantice.
„Europa este într-o dependență periculoasă de Statele Unite”, notează autorul. „Nimic nu garantează că următorul președinte american va fi un atlantist convins.”
Patru direcții pentru o „Operațiune Warp Speed” a reînarmării germane
Ferguson propune un plan în patru pași pentru accelerarea reînarmării Germaniei:
-Germania trebuie să își mărească rapid producția de arme. Acest lucru necesită investiții semnificative în capacitate pentru a crește volumele de producție, a realiza economii de scară și a reduce costurile unitare.
-Construirea unei baze industriale de război, care să poată susține producția intensivă de muniție, drone și rachete chiar și în timp de conflict.
-Integrarea tehnologiei emergente, cu cel puțin 10% din buget direcționat către cercetare și 50% din achiziții către sisteme noi — autonome, spațiale și cibernetice.
-Reducerea dependenței de SUA, prin dezvoltarea de capabilități europene proprii de transport, comunicații și informații.
„Ceea ce lipsește Bundeswehrului nu sunt doar tancurile sau dronele, ci o mentalitate de război modernă”, conchide Ferguson.
„Războiul din Ucraina este profesorul nostru”
Mesajul a fost reluat, cu alte cuvinte, de însuși șeful armatei germane. „Trebuie să învățăm lecțiile războiului din Ucraina și să le adaptăm pentru noi înșine”, a declarat generalul Carsten Breuer, inspectorul general al Bundeswehrului, într-un discurs susținut la Berlin.
„Rusia nu trebuie să creadă niciodată că poate câștiga un război împotriva NATO sau a unui stat membru”, a spus el.
Generalul-locotenent Alexander Sollfrank a mers chiar mai departe: potrivit estimărilor sale, Rusia ar putea fi capabilă să lanseze un atac limitat asupra teritoriului NATO până în 2029, dacă își continuă ritmul actual de înarmare.
„Europa nu mai are timp”
Reînarmarea Germaniei nu este doar o chestiune de orgoliu național, ci una de supraviețuire strategică. Fiecare lună pierdută în birocrație și proceduri înseamnă o Europă mai vulnerabilă și o Rusie mai pregătită.
„Războiul din Ucraina nu este o lecție abstractă”, scrie The Times. „Este un avertisment direct pentru Berlin — și pentru toată Europa — că timpul pentru indecizie s-a încheiat.”
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent
Germania accelerează înarmarea
Berlinul ar putea aproba, până la finalul anului, contracte în valoare de peste 80 de miliarde de euro pentru proiectele majore de înarmare. Suma este de aproape șase ori mai mult decât pe…