Iulian Fota, fost consilier prezidențial de politică externă
are mai multe observații de făcut după ce a studiat Strategia Națională de
Apărare, pusă în dezbatere publică de președintele Nicușor Dan.
Iulian Fota, fost consilier prezidențial FOTO: Adevărul
Potrivit fostului consilier prezidențial Iulian Fota, noua
Strategie Națională de Apărare are atât puncte forte, dar și lucruri care nu sunt
explicate.
„Da, este
un progres să spui că „acțiunile ostile ale Federației Ruse constituie
principalele amenințări la adresa securității naționale”. Era nevoie de o
clarificare conceptuală, doctrinara. Şi atunci, în noile condiţii , de ce la
capitolul ameninţări, agresiunea militară rusă, cea mai gravă ameninţare, nu
apare?!!! Mai grav, strategia nu dă un răspuns adecvat acestei principale ameninţări. Nu ţine cont nici de
ce s-a întâmplat în ultimul an, nici nu face lumină asupra paşilor următori. Nu
clarifică gândirea
asupra Rusiei! Includerea a vreo 100 de direcţii de acţiune nu mă mulţumeşte.
Degeaba avem strategie dacă nu avem agenda de securitate naţională.
Îmi place
ideea că România să fie „principala putere a Europei de sud-est”.
Mi-ar plăcea că România să fie ambiţioasă, dar după ce rosteşti obiectivul şi-l
declari proiect naţional, NOUL PROIECT NAŢIONAL, ceva de nivel aderarea la NATO
sau UE, îl uiţi, în restul textului nefiind menţionat? E asta treabă serioasă?
Cum facem să devenim putere regională? Asta aşteptam să înţeleg”, scupe Iulian Fota.
Tot la capitolul puncte tari ale Strategiei, Fota remarcă
plăcut ideea cooptării cetăţenilor și a parteneriatului cu ei,
dar are de făcut câteva completări.
”Dar cu cine vorbeşti? Ba ne
referim la cetăţenii romani, deci şi maghiarii sau tătarii au dreptul la
siguranţă personală, şi ei pot fi parteneri ai statului, ba spunem că
„strategia e a românilor”, ca popor european şi te gândeşti ce facem
cu ceilalţi cetăţeni romani? Înţeleg că strategia este „naţională”,
dar am crezut că este naţionalul ăla din nation-state, pe care azi îl privim
civic. Un naţional post-modern, nu naţionalist”, mai spune fostul
consilier prezidențial.
”Ce nu-mi
place deloc”
Iulian Fota spune că din Strategia de Apărare Națională nu-i place că seamănă prea mult cu ”ghiveciurile lui Klaus Iohannis”.
”Până şi
paginaţia este la fel. Am avut des sentimentul că este strategia din 2020 dar
scrisă de la dreapta la stânga. Apare până şi aiureala aia, conceptul extins
.” Securitatea României este afectată de o gamă extinsă de amenințări”.
Repet, când securitatea este prea extinsă nu mai ai securitate naţională. Când
vremurile sunt proaste te concentrezi pe ce e mai grav.
Nu-mi
place că facem din strategie un program de guvernare. Nu avem nevoie să dubleze
CSAT-ul responsabilităţile guvernului. Pe domeniul larg al apărării, ordinii
publice şi al securităţii ai 25 de direcţii de acţiune şi pe economie ai tot
atât? Adică îmi bat capul mai mult cu economia decât cu apărarea militară a
României?”, mai spune Fota.
Fostul consilier prezidențial de politică externă mai spune că nu-i place că autorităîțile fug realitate, folosind cuvinte soft în locul celor care descriu
mai bine realitatea.
”În loc de pericol şi ameninţare folosim cuvinte ambigui ca
„provocare”. Şi nu odată. Nu-mi
place fudulia şi limba
de lemn. Spune strategia că „România se prezintă azi ca o țară mai sigură de sine, de propriile
capacități și de propriul potenţial. România se găsește azi în pragul
maturității naționale și statale depline, pregătită potențial să își
soluționeze vulnerabilitățile și să utilizeze optim oportunitățile naturale și
istorice de care dispune.”
E aceeaşi
Românie despre care procurorul general spunea că s-a confruntat acum ceva luni
cu cea mai gravă criză de securitate naţională? Una dependenta de asistenţă
financiară internaţională, fracturată în două şi fără soluţie la un grav
conflict constituţional? Asta este „maturitatea naţională”?
Nu-mi
place că nu văd la ameninţări problematica drogurilor.
În fine,
nu ştiu dacă îmi place ideea asta de „indepedență solidară” pentru că nu o înţeleg. Independenţi
faţă de cine? Bănuiesc că solidaritatea este faţă de aliaţi. Independenţa apare
oricum în Constituţie , care este valoarea ei în strategie, nu ştiu. Ce-a vrut
autorul să spună?”, a remarcat Iulian Fota.