Dimensiune text

Mică
Normală
Mare

”Acordul pentru justiție și stabilitate instituțională” a fost asumat de către șefa Instanței Supreme, Lia Savonea, nu de către Adunarea generală a judecătorilor ÎCCJ, a confirmat chiar Lia Savonea pentru G4Media.ro.

Urmărește cele mai noi producții video G4Media
– articolul continuă mai jos –

Documentul, prin care se cer mai mulți bani pentru magistrați, a fost propus de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) în contextul întâlnirii de la Palatul Cotroceni dintre magistrați și reprezentanții Executivului și ai Coaliției. Întâlnirea a fost mediată de președintele României, Nicușor Dan.

Șefa ÎCCJ susține că este atributul președintelui Instanței Supreme să reprezinte puterea judecătorească în astfel de contexte de negociere cu celelate puteri ale statului privind chestiuni de ordin financiar în condițiile în care ÎCCJ, nu CSM,  este ordonatorul principal de credite pentru instanțele de judecată.

”Acordul pentru Justiție a fost o propunere formulată în exercitarea rolului constituțional și legal de reprezentare a puterii judecătorești în raporturile cu celelalte autorități ale statului.

Astfel de întâlniri interinstituționale, ca cea din data de 12 noiembrie, sunt convocate în termene foarte scurte, iar natura lor este una de dialog instituțional.

Președintele Înaltei Curți exprimă o poziție instituțională, construită în limitele legii și în respect față de demnitatea și statutul tuturor judecătorilor. Președintele Înaltei Curți are, potrivit legii, atribuția expresă de a reprezenta instituția în relațiile cu celelalte autorități publice, atât la nivel național, cât și european.

În plus, propunerea de acord nu vizează chestiuni de organizare internă sau de competență profesională, ci stabilește principii de cooperare instituțională, de respect reciproc și de protejare a independenței justiției – teme care privesc întregul sistem judiciar.

Înalta Curte are, de asemenea, calitatea de ordonator principal de credite pentru toate instanțele judecătorești, ceea ce îi conferă o viziune completă asupra nevoilor și vulnerabilităților întregului sistem, având, totodată, obligația de reprezentare și a intereselor acestora.

Prin urmare, acest acord exprimă o poziție instituțională și unificatoare, în deplină concordanță cu misiunea Înaltei Curți de a garanta funcționarea coerentă a justiției.

Acordul propus nu stabilește norme interne, ci principii de colaborare și respect între instituții. Este un document de echilibru, nu de autoritate.

În calitate de judecător al Înaltei Curți, sunt în contact permanent cu opiniile colegilor mei pe care le respect în mod fundamental”, a declarat Lia Savonea pentru G4Media.ro.

Judecători ÎCCJ: ”Trebuia convocată Adunarea generală, nu să își asume pe persoană fizică”

În schimb, alți magistrați de la Înalta Curte, care au dorit să își păstreze anonimatul, susțin că șefa ÎCCJ nu își putea asuma singură această propunere de acord, ci trebuia să convoace Adunarea Generală a ÎCCJ, potrivit articolului 24 litera e din Regulamentul de organizare și funcționare administrativă al ÎCCJ.

Potrivit articolului citat, ”Adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție se întrunește pentru:

(…)

e) consultarea judecătorilor cu privire la unele măsuri necesare pentru buna desfășurare a activității Înaltei Curți de Casație și Justiție”.

Spre exemplu, anul trecut, în ianuarie, când Secția pentru Judecători a CSM a solicitat ÎCCJ să comunice sumele alocate de guvern pentru plata restanţelor dobândite prin decizii judecătoreşti, dar şi procentele care au fost direcţionate curţilor de apel şi ICCJ, fosta șefă a ÎCCJ, judecătoarea Corina Corbu, a convocat Adunarea generală a judecătorilor ÎCCJ și a emis o rezoluție.

”Se convoacă Adunarea generală pentru chestiuni strategice care interesează activitatea ÎCCJ, nu le asumi pe persoană fizică”, a declarat un judecător suprem pentru G4Media.ro.

”Și Președintele României convoacă CSAT pentru decizii strategice, nu le ia de unul singur”, a declarat un alt magistrat.

Propunerea de acord asumată de Lia Savonea, criticată și de către fostul ministru USR al Justiției, Stelian Ion

”Înalta Curte, sub conducerea Liei Savonea, își depășește grav competențele.

Doamna Lia Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, încearcă din răsputeri să domine și să impună politici publice în domeniul justiției”, a scris Stelian Ion pe Facebook.

”ÎCCJ nu reprezintă puterea judecătorească — acest rol aparține CSM-ului, conform art. 133 alin. (1) din Constituție.

Doamna Savonea își devoalează adevărata poziție de lider informal al CSM, arogându-și fără perdea atribuții care nu îi aparțin potrivit legii (…)

El arată limpede dorința doamnei Savonea de a domina celelalte puteri ale statului și de a transforma Înalta Curte într-un instrument de influență politică, nu într-un garant al legii”.

Vezi postarea lui Stelian Ion în întregime aici.

Context. Instanța supremă a propus un acord în șase puncte pentru depășirea crizei instituționale dintre puterea politică și cea judecătorească, dar a cerut și mai mulți bani pentru judecători. Este vorba de plata unor „cote compensatorii” din banii necheltuiți în sistemul judiciar.

Textul acordului a fost dat publicității pe 12 noiembrie, la prânz, puțin înainte de întâlnirea de la Cotroceni dintre președintele Nicușor Dan, reprezentații sistemului judiciar și cei ai coaliției guvernamentale.

Vezi propunerea de acord aici.