Impozit progresiv, reforma impozitului pe proprietate, reducerea suplimentară a pragului pentru microîntreprinderi. Instituția îndeamnă la prudență în ceea ce privește salariile și pensiile

România are nevoie de o “ajustare fiscală suplimentară” începând cu 2027, prin specificarea în avans a unor măsuri concrete de reformă fiscală, pentru a stabiliza rata datoriei publice în raport cu PIB-ul pe termen mediu și pentru a menține încrederea pieței în sustenabilitatea fiscală, arată raportul Fondului Monetar Internațional, de închidere a evaluării anuale a României. Printre măsurile recomandate: impozit pe venit personal (PIT) progresiv, reformă a impozitului pe proprietate care să impună impozite pe valorile de piață și reducerea suplimentară a pragului pentru înregistrarea ca microîntreprindere. FMI îndeamnă la o prudență continuă în ceea ce privește politicile salariale și de pensii după 2026.

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
– articolul continuă mai jos –

Ministerul Finanţelor anunţa, vineri, că un raport al FMI arată că România a implementat măsuri eficiente pentru refacerea stabilităţii financiare. Doar că, dincolo de asta, raportul FMI vorbește și despre riscuri și face o serie de recomandări – e nevoie de măsuri suplimentare. Raportul notează că punerea în aplicare integrală a consolidării fiscale planificate în 2025-2026, dar și a “măsurilor de ajustare suplimentare începând cu 2027” pentru a reduce deficitul fiscal sub 3 % din PIB sunt esențiale pentru restabilirea sustenabilității fiscale.

Sursa: FMI raport

Conform raportului, se preconizează că economia României va crește treptat pe termen scurt, în contextul consolidării fiscale necesare pentru a remedia deficitele gemene în creștere. Se menționeazcă că finanțele publice s-au deteriorat, ca urmare a creșterii semnificative a cheltuielilor cu pensiile, a salariilor din sectorul public și a cheltuielilor de capital finanțate din surse interne, precum și a presiunii suplimentare asupra contului curent.

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

Este menționat “amplul pachet de reforme fiscale” menit să reducă deficitul sub 6 % din PIB în 2026, incluzând o majorare a cotei TVA și alte măsuri fiscale – acesta “a contribuit la evitarea întreruperii fondurilor structurale ale UE și a retrogradării ratingului de credit suveran la statutul de non- investiție”. Se preconizează că inflația globală va rămâne ridicată până la jumătatea anului 2026, din cauza impactului majorării cotei TVA și a eliminării plafoanelor pentru prețurile energiei.

Odată cu adâncirea dezechilibrelor interne și externe, combinația potrivită de politici macroeconomice și financiare, împreună cu promovarea reformelor structurale, vor fi esențiale pentru
restabilirea sustenabilității fiscale și susținerea creșterii economice, protejând în același timp stabilitatea financiară, mai notează experții.

Date din raportul FMI:

• Consolidare fiscală favorabilă creșterii economice. Punerea în aplicare integrală a consolidării fiscale planificate în 2025-2026 și a măsurilor de ajustare suplimentare începând cu 2027 pentru a reduce deficitul fiscal sub 3 % din PIB sunt esențiale pentru restabilirea sustenabilității fiscale.

• O reformă fiscală suplimentară menită să mobilizeze veniturile și să îmbunătățească echitatea, consolidând în același timp stimulentele pentru muncă și menținând atractivitatea pentru investițiile de capital, ar contribui la facilitarea unei consolidări fiscale favorabile creșterii economice și sporirii echității.

• Abordare prudentă a politicii monetare. Reapariția presiunilor inflaționiste necesită
o abordare prudentă a politicii monetare pentru a se asigura că inflația revine în mod sigur la
banda de toleranță. Reducerile ratei dobânzii de politică monetară ar trebui reluate numai după ce creșterea salariilor și inflația se vor modera în mod susținut.

• Protejarea stabilității financiare. Deși reziliența sistemului bancar s-a îmbunătățit odată cu consolidarea bilanțurilor, vulnerabilitățile emergente, precum expunerea suverană crescândă și împrumuturile valutare neacoperite considerabile, justifică o vigilență continuă.

• Reforme pentru o creștere durabilă. Promovarea reformelor structurale, inclusiv consolidarea eficienței statului, este esențială pentru a utiliza pe deplin fondurile UE disponibile și pentru a sprijini creșterea economică și ajustarea fiscală necesară.

Se preconizează că PIB-ul real va crește cu 1,0% și 1,4% în 2025 și, respectiv, 2026.

• În conformitate cu consolidarea fiscală în curs și redresarea creșterii partenerilor comerciali, se preconizează că deficitul contului curent se va reduce la 8,0% și 6,6% din PIB în 2025 și, respectiv, 2026, înainte de a se stabiliza la aproximativ 5% pe termen mediu.

Despre măsurile fiscale luate și înăsprirea necesară

“Consolidarea fiscală majoră planificată pe termen scurt este binevenită și necesară, dar fără ajustări suplimentare, raportul dintre datoria publică și PIB va continua să crească pe termen mediu. Deoarece inflația rămâne cu mult peste ținta stabilită, implementarea decisivă a unei înăspriri fiscale semnificative ar sprijini, de asemenea, politica monetară în finalizarea procesului de dezinflație”, se arată în raport.

Acesta menționează că, începând din iulie 2025, guvernul a adoptat o serie largă de măsuri de consolidare fiscală pentru perioada 2025-2026. Pachetul include reforme fiscale, cum ar fi majorarea cotelor standard și reduse de TVA, impozitarea unui număr mai mare de produse la cota standard și majorarea accizelor, a impozitelor pe proprietate și a impozitelor pe dividende (a se vedea tabelul 1 din text). Guvernul va acorda, de asemenea, prioritate investițiilor publice și va îngheța salariile și pensiile din sectorul public în 2026.7

• Ca urmare, se preconizează că deficitele fiscale se vor reduce semnificativ, de la 8,7 % din PIB în 2024 la 8,2 % în 2025 și 5,8 % în 2026.

“Cu toate acestea, în absența unor măsuri suplimentare, se preconizează că deficitul fiscal va rămâne ridicat, la aproximativ 5 % din PIB până în 2030. În consecință, raportul dintre datoria publică și PIB va continua să crească cu aproximativ 10 puncte procentuale, ajungând la aproape 70 % până în 2030, ceea ce reprezintă un risc ridicat de stres al datoriei suverane”, arată raportul.

Sursa foto: Raport FMI
Riscuri pentru România

Riscurile sunt în scădere pentru perspectivele de creștere, dar în creștere pentru inflație, conform raportului.

• Fiscal. O scădere a ratingului de credit suveran rămâne un risc, deoarece persistă îngrijorări cu privire la executarea consolidării fiscale planificate pentru 2025-2026 și la sustenabilitatea pe termen mediu a finanțelor publice, din cauza deficitului fiscal încă ridicat.
• Pe plan intern, întârzierile în implementarea reformelor structurale critice și creșterile continue semnificative ale costurilor unitare cu forța de muncă ar slăbi exporturile și investițiile străine directe (ISD). Pe plan extern, încetinirea creșterii economice în rândul principalilor parteneri comerciali, posibil însoțită de barierele comerciale mai ridicate, incertitudinea și intensificarea conflictelor regionale, ar afecta comerțul și fluxurile de ISD

Pe de altă parte, punerea în aplicare fermă a ajustării fiscale și a proiectelor de investiții finanțate de UE
ar putea consolida încrederea investitorilor și reduce primele de risc mai repede decât se preconiza, ceea ce ar conduce la creșterea investițiilor private și a creșterii economice, notează FMI.

• Inflația. Riscurile ascendente pentru inflație includ creșterea prețurilor la energie și șocurile climatice adverse care afectează prețurile alimentelor. Creșterea salarială mai puternică și mai persistentă decât se preconiza, posibil determinată de o inflație temporar mai ridicată, ar putea face ca așteptările inflaționiste să devină instabile și să întârzie normalizarea prevăzută a inflației de bază.

“Consolidarea fiscală majoră planificată pentru perioada 2025-2026 reprezintă un pas important în direcția îmbunătățirii finanțelor publice. Este necesară o ajustare fiscală suplimentară începând cu 2027, prin specificarea în avans a unor măsuri concrete de reformă fiscală, pentru a stabiliza rata datoriei publice în raport cu PIB-ul pe termen mediu și pentru a menține încrederea pieței în sustenabilitatea fiscală”, se arată în raportul FMI.

Întrucât inflația va rămâne ridicată în următoarele 12 luni și există un risc crescut ca așteptările inflaționiste să devină instabile, BNR ar trebui să mențină o abordare prudentă în ceea ce privește politica monetară și să reia reducerile ratei dobânzii de politică monetară numai după ce creșterea salariilor și inflația se vor modera în mod susținut. Reformele structurale axate pe stimularea participării forței de muncă și îmbunătățirea guvernanței, împreună cu utilizarea deplină a fondurilor UE disponibile, ar spori potențialul de creștere pe termen mediu al României și ar contribui la susținerea consolidării fiscale necesare.

Reformele suplimentare ale politicii fiscale ar trebui să constituie principala sursă de ajustare fiscală pentru consolidarea finanțelor publice într-un mod durabil, notează raportul.

Recomandări

Cu 27 % din PIB în 2023, veniturile fiscale ale României ca procent din PIB se situează printre cele mai scăzute din UE (media fiind de 40 %) și sunt insuficiente pentru a susține nevoile crescânde de cheltuieli sociale și servicii publice la niveluri aliniate la mediile UE, subliniază raportul.

“Un pachet de reforme fiscale menit să mobilizeze veniturile și să îmbunătățească echitatea, consolidând în același timp stimulentele pentru muncă și rămânând atractiv pentru investițiile de capital ,
ar contribui la facilitarea unei consolidări fiscale favorabile creșterii economice și sporirii echității. Este necesară, de asemenea, o prudență continuă în ceea ce privește politicile salariale și de pensii după 2026“, subliniază experții.

Printre recomandările din raportul FMI:

Un impozit pe venit personal progresiv, cu mai multe tranșe de impozitare, ar contribui la creșterea veniturilor (cu 0,5 % din PIB sau mai mult), precum și la îmbunătățirea echității sistemului fiscal. Impactul ratelor mai mari asupra diferenței de impozitare a muncii ar putea fi moderat prin reducerea contribuției la asigurările de sănătate.

Diferența fiscală mare la salariile mici, în special, ar putea fi redusă și mai mult cu o alocație de bază mai generoasă sau cu un program de beneficii la locul de muncă. Creșterea transferurilor sociale condiționate de venit către familiile cu venituri mici ar proteja și mai mult gospodăriile cu venituri mici și vulnerabile.

Personalul salută eliminarea scutirilor sectoriale de impozit pe venit în sectoarele construcțiilor, agriculturii și IT în 2025. Întrucât cheltuielile fiscale rezultate din scutirile de impozit pe venit rămase, inclusiv cele pentru pensionari, sunt încă substanțiale (0,6% din PIB), aceste scutiri trebuie eliminate în continuare.

• Deși introducerea planificată a unei taxe moderate pe carbon este un pas binevenit, măsurile de decarbonizare bazate pe impozite ar trebui să crească în timp până la un nivel compatibil cu obiectivele României în materie de atenuare a schimbărilor climatice.

• În ciuda creșterii planificate a impozitării proprietății în 2026, veniturile recurente din impozitul pe proprietate ale României sunt doar aproximativ jumătate din media UE. O reformă a impozitului pe proprietate care să impună impozite pe valorile de piață și să reducă în același timp scutirile ar contribui la creșterea veniturilor (0,1-0,2 % din PIB anual).

• O taxă pe cifra de afaceri a băncilor, care va fi majorată la 4% în ianuarie 2026 și va expira la sfârșitul
anului 2026, ar putea slăbi rezervele financiare ale băncilor și intermedierea financiară deja redusă. În mod similar, o taxă pe cifra de afaceri a întreprinderilor mari impune o povară nedreaptă asupra companiilor cu marje reduse. Prin urmare, autoritățile trebuie să ia în considerare măsuri mai puțin distorsionante.

• Pragul pentru înregistrarea ca microîntreprindere a fost redus de la 500.000 EUR la 250.000 EUR în
2025 și va fi redus în continuare la 100.000 EUR în ianuarie 2026. O reducere suplimentară, aliniată la pragul de scutire de TVA de 88.500 EUR, ar contribui la limitarea oportunităților de arbitraj fiscal.

 

Reforme structurale pentru creștere economică

Promovarea reformelor structurale și îmbunătățirea guvernanței ar contribui la stimularea creșterii economice și ar sprijini consolidarea fiscală necesară, prin deblocarea fondurilor UE angajate și
reducerea economiei informale, notează raportul.

Recomandări FMI:

• Înființarea unei noi agenții independente pentru monitorizarea sectorului marilor întreprinderi de stat
este binevenită. Numirea în timp util a membrilor consiliului de administrație ar permite agenției să funcționeze la capacitate maximă, să consolideze supravegherea și să sporească concurența și eficiența în sectoarele dominate de întreprinderile de stat.

Îmbunătățirea guvernanței, inclusiv accelerarea procesării procedurilor anticorupție, ar contribui la crearea unui mediu de afaceri mai bun și la reducerea informalității și a inegalității. Îmbunătățirea previzibilității și a calității reglementărilor ar contribui, de asemenea, la îmbunătățirea climatului investițional și la reducerea informalității, mai notează raportul.