După ce Curtea Constituțională a României a amânat miercuri, 24 noiembrie, majoritatea rezoluțiilor privind contestațiile depuse de partidele AUR, SOS România și POT la adresa măsurilor propuse de Guvern pentru echilibrarea deficitului bugetar, până pe data de 8 octombrie, cu o singură excepție, premierul s-a întors de la Bruxelles, în aceeași zi, cu o nouă țintă de deficit pentru anul acesta și cu un calendar strict pentru rectificarea bugetară din octombrie.

Practic, problemele fiscal-bugetare pe care România le avea la începutul verii, când Executivul și-a asumat creșteri de taxe care au inflamat acut atât electoratul, dar au alimentat și campania antisistem a opoziției din Parlament, nu s-au ameliorat semnificativ, mai ales din cauza tergiversărilor interne în adoptarea măsurilor propuse.

Disensiunile constante ridicate de PSD, campaniile de critică aduse măsurilor de calibrare a transparenței din instituțiile de stat și a companiilor publice, reformele pensiilor de serviciu, precum și măsurile privind reformarea aparatului administrației locale fac parte din pachetele contestate la CCR, care încă nu au niciun fel de parcurs transparent în fluxul legislativ din acest motiv. Cu toate că, potrivit economiștilor, cel mai probabil, dacă vor fi adoptate anul acesta, în cele din urmă, aceste legi vor crea efecte economice concrete abia în 2026 (când ținta de deficit va coborî, de altfel, la 6%), rămâne încă de văzut în ce măsură creșterea TVA și celelalte majorări de taxe și impozite impuse în luna august vor fi adus un aport destul de semnificativ la buget pentru a menține România pe linia de plutire, fără efecte devastatoare pe plan economic, cum ar fi o recesiune tehnică.

Potrivit unui dialog avut de jurnaliștii Ziare.com cu profesorul de economie Christian Năsulea, riscul cel mai mare este ca, din cauza intereselor corupte ale unor structuri de putere ca PSD de a-și păstra aproape sursele de venituri în interiorul partidului, să ajungem în situația să avem măsurile de reformă blocate de extremiști, pe de o parte, și să ne confruntăm cu noi creșteri de taxe, pe de alta. România, a explicat Năsulea, nu mai poate suporta nicio altă povară fiscală la nivelul cetățenilor și sectorului privat, fără o scădere până la negativ a economiei și fără recesiune puternică.

Dialogul Guvernului Bolojan cu Comisia Europeană, la Bruxelles: „Nimeni de la Comisie nu-și dorește să creeze probleme suplimentare având în vedere cu cât de multe probleme se confruntă, din interior, coaliția de guvernare”garsoniere de vanzare bucuresti

Liderii coaliței de guvernare s-au reunit în dimineața zilei de joi, 25 septembrie, pentru a se pune de acord cu privire la următoarea rectificare bugetară, care ar urma să intre în dezbatere publică chiar în cursul zilei de vineri, pentru a fi adoptată de urgență săptămâna viitoare, potrivit unui calendar transmis de premier.

Ți-a plăcut articolul?

Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent

Surse din interiorul Coaliției au transmis presei că Ministerul Muncii, cel al Transportului, Sănătății și CNAS vor primi bani în plus, în timp ce Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene ar urma să piardă circa 3 miliarde de lei.

„Se asigură tot ce înseamnă investiții pe proiectele de infrastructură și proiecte naționale. Plus lucrurile sociale – pensii, salarii, alocații etc. Suma totală care se dă efectiv în plus este de 22.8 mld de lei, la o țintă de deficit de 8.4%”, spun surse din Coaliție pentru HotNews. În plus, din informațiile disponibile în prezent, a reieșit și că liderii Coaliției au mai stabilit și că în luna noiembrie va mai avea loc o nouă rectificare.

În urma mai multor discuții cu specialiști care sunt implicați în execuția bugetară a UE și sunt atenți la ce se întâmplă la noi în țară, Christian Năsulea a relatat că, „cei de la Bruxelles sunt foarte în temă cu ce se întâmplă în România și se vede că sunt într-adevăr probleme, iar acest 8,4% ca țintă de deficit pentru 2025 a fost acceptat foarte ușor acolo, de fapt. Nimeni de la Comisie nu-și dorește să creeze probleme suplimentare având în vedere cu cât de multe probleme se confruntă, din interior, coaliția de guvernare. Din cauză că ei nu se pot pune de acord, cei de la Bruxelles au spus „Bine, fie, doar să ne spuneți cât va fi”, a explicat Năsulea.

Situația, potrivit economistului, ține de faptul că ar fi foarte bine ca această țintă de deficit de 8,4% din PIB discutat acum, în septembrie, de altfel foarte târziu pentru orice chestiuni legate de bugetul în curs, să rămână atât, iar ceea ce și-a asumat Guvernul Bolojan să rămână valabil și la începutul anului viitor când vor avea loc aceste calcule.

„Din discuțiile din spațiul public pare că nu există o diferență foarte mare între ceea ce mai încape în acest 8,4% și ceea ce cer ministerele, ar trebui să nu depășească vreo 10 miliarde de lei. Având în vedere că la noi acest obicei de a cere mai mult ca să ni se dea măcar mai puțin, nu știu dacă în această sumă există cheltuieli care pot fi reduse cu ușurință sau nu. Pe aici suntem la momentul actual”, a explicat acesta, adăugând că ar fi foarte bine dacă ministerele vor primi, în mare parte, mai puțini bani decât au cerut.

„Este o perspectivă necesară în primul rând pentru că avem și alți indicatori care ar trebui să fie luați în calcul. Ar trebui să fie mai puțin pentru că entuziasmul și optimismul atât la nivel național, cât și internațional, în estimarea creșterii economiei românești, de la începutul anului, s-a disipat, deci oricum trebuie făcută o ajustare negativă pentru ce vom produce anul acesta. În niciun caz nu vom putea vorbi de 2 și nici măcar 1%, ci cel mult un zero virgulă ceva, în plus”, a explicat economistul.

Ce reforme au trecut de contestațiile depuse de partidele extremiste de opoziție la CCR și când ar putea să aibă efect

Deși majoritatea măsurilor propuse de Executiv sunt încă blocate pe masa judecătorilor Curții Constituționale, legea privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome a trecut testul CCR.

Guvernul a aprobat forma finală și și-a asumat răspunderea pe proiectul de Lege privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome, principalele măsuri privind schimbarea conducerii executive din instituții precum ANRE, ASF şi ANCOM, care vor avea obligația de a prezenta în cadrul Comisiilor parlamentare reunite de buget-finanțe şi muncă, din Senat şi Camera Deputaților, un raport cu noua organigramă a autorităţilor, precum şi o notă de informare către Guvern până la finele lunii octombrie, urmând ca de la începutul anului viitor salariile acestora să se reducă cu 30% față de nivelul din iulie 2025. Cât despre bonusurile acestora, acestea nu vor putea depăși un cuantum egal cu nivelul a de 2 ori cuantumul brut lunar al indemnizației stabilite de lege pentru funcţia de ministru.

Amintim, pe această cale, că directorii acestor instituții primesc salarii care depășesc chiar și suma de 75.000 de lei pe lună, în cazul ANRE, și 60, respectiv, 64.000 de lei în cazul ASF și ANCOM. Vicepreședinții au salarii care se încadrează în marja de 50.000 de lei pe lună, în prezent.

„Dacă nesimţirea instituţionalizată ar avea o faţă, aşa ar arăta. La Comisia de IT am primit o scrisoare foarte tragică din partea sindicatelor ASF, ANCOM şi ANRE în care anunţă prăpădul care îi paşte odată cu Pachetul 2 de măsuri. E revoltător ca, într-un moment în care toţi românii – din mediul privat, din administraţiile locale, din politică – trec prin sacrificii reale, sindicatele luxului instituţional să se plângă şi să pozeze în martirii neamului”, scria recent, într-un mesaj pe social media, preşedintele USR al Comisiei de IT din Camera Deputaţilor, Radu Mihaiu.

La nivelul sistemului central s-ar interzice includerea unor posturi care nu au corespondent în Clasificarea Ocupaţiilor din România (COR), precum și speța în care atribuțiile posturilor de directori generali pot dubla activitatea prestată de vicepreședinți. Mai mult, personalul cu funcții de conducere eliberat din funcție, ca urmare a reorganizării, beneficiază de drepturile legale, iar, în lipsa unei funcții de conducere vacante corespunzătoare, poate fi numit într-o funcție de execuție care corespunde studiilor și vechimii în specialitate.

Măsurile de mai sus fac parte dintr-un amplu pachet de reforme propus de Executiv ca parte a II-a a planului de reechilibrare bugetară, care a urmat majorărilor de taxe de la începutul verii. Însă pe lângă scăderea deficitului, menirea acestor reorganizări ale structurilor de stat, fie centrale, în cazul de față, fie locale, în cazul reformei administrative sau a companiilor de stat, au fost gândite și pentru a echilibra povara fiscală impusă cetățenilor de rând și sectorului privat față de decalajele imense de transparență și opacitate instituțională din structurile înalte ale Statului.

„Măsurile luate în iulie nici eu nu le consider pozitive pe termen lung, dar erau singurele care puteau să aibă un efect pe termen foarte-foarte scurt. Iar asta spuneam la un moment la care credeam, ascultând declarațiile publice, că PSD a înțeles că trebuie făcute reforme și că sunt pregătiți și ei să se apuce de treabă. Doar ca să vedem acum, trei luni și ceva mai târziu, că au fost doar declarații și că, practic, ei insistă pe plata unor contracte, pe apărarea posturilor din administrația locală și așa mai departe”, a explicat Năsulea.

Practic, pe de o parte, tocmai munca de transparentizare a unui sistem opac, care a exploatat timp de decenii hibele politice și structurale ale sistemului de guvernare al statului, este ținută pe loc de acele partide, de la PSD până la structurile extremiste AUR, POT, SOS România, care susțin că apără interesele românilor de rând, fie jucând echivoc rolul de partener de coaliție, fie atacând tocmai propunerile menite să reducă deficitul și să reorganizeze instituții hiperpolitizate și corupte.

„Acum pare că PSD insistă foarte tare pe plata unor costuri ale investițiilor de la nivel local, care țin de PNDL și Programul Anghel Saligny. Ori, în momentul ăsta, insistența pe niște chestiuni care nu sunt urgente și care apasă pe buget, ne vor aduce mai aproape de eventuale alte creșteri de taxe. E foarte clar că economia românească nu mai are loc de alte creșteri de taxe. Orice creșteri de taxe mai departe de aici se va traduce în recesiune tehnică. Asta înseamnă că, dacă ajungem eventual în această situație, o să fie din cauză că niște politicieni, în speță cei din PSD, au insistat să-și protejeze favoriții, apropiații, pe niște lucruri pentru care noi, cetățenii și Statul Român, nu mai avem bani, în momentul ăsta. E ceva ce trebuie să spunem acum, ca să nu mai avem discuții după, ca să nu ne întrebăm de ce am ajuns la măsuri de austeritate mai agresive sau alte creșteri de taxe”, a conchis profesorul de economie.

Ți-a plăcut articolul?

Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent