La sfârșitul lunii august, făcea înconjurul presei economice informația conform căreia pentru al doilea trimestru consecutiv, numărul românilor cu economii de peste 100.000 de euro a intrat în recul. Față de sfârșitul lunii decembrie 2024, prin urmare, numărul acestora scăzuse cu peste 4000, ceea ce arăta faptul că aceștia nu mai văd neapărat un refugiu pentru banii lor prin clasicele depozite la bănci.

În același timp însă, dacă pentru ei situația stătea în felul acesta, cu siguranță că pentru cei cu economii mult mai mici nu avea cum să stea mai bine.

„În context de inflație cu aproape două cifre, octombrie 9,8, dobânda-cheie 6,5% cu facilitate de depozit 5,5%, raportat la dobânzile medii, vorbim de depozite noi, avem acolo undeva la 4,7-4,8%. Practic ce ar putea să însemne asta? Un randament real al depozitelor în lei clar negativ. Ori dintr-un -4, -5% puncte procentuale pe an, practic acesta ar putea fi unul dintr emotivele pentru care depozitele scad”, a explicat consultantul fiscal Flavius Jakubowicz pentru Ziare.com.

Pe de altă parte, acesta remarcă un paradox și anume că, conform datelor la septembrie 2025, depozitele totale, atât în ce privește populația și companiile, au crescut.

„Pe plus creștere nominală avem 6,7%, dar în creștere reală suntem cu 2,9%, având în vedere că inflația mănâncă din acest sold. La fel, la depozitele populației avem un +5,2% față de anul trecut în septembrie (date BNR), dar în termeni reali avem -4,2%, ceea ce înseamnă că inflația mănâncă din randamente”, mai spune consultantul fiscal.

Prin urmare, explică acesta, am putea spune că românii continuă să economisească la bancă, iar soldurile cresc, atât în lei, cât și în valută, dar aceste solduri care cresc la depozite nu țin pasul cu inflația, iar puterea de cumpărare a acestor economii firește că scade.

„Se vede însă și o orientare spre valută în ultimii ani, atât ca un reflex de prudență, teamă de depreciere, sau teamă de politică fiscală, pentru că vedem ce se întâmplă și la nivel de politică fiscală, dar și pentru că o parte dintre aceste venituri sunt cumva ‘euro-izate’, în sensul în care toate prețurile se raportează la euro (abonamentele le avem în euro, prețurile la mașini sunt în euro și atunci și românii tind către zona asta de economisire)”, arată Flavius Jakubowicz.

În același timp, însă, acesta reia ideea conform căreia dacă ne uităm, concret, la ce înseamnă piață, vedem că economisim, dar cumva în van, pentru că banii se „topesc” din punct de vedere al puterii de cumpărare.

Astfel, mai arată acesta, dacă punem astăzi la bancă 100 de euro, avem o dobândă bună, dar dacă o punem în contextul inflației, când scoatem acea parte de economisire plus dobândă, de fapt nu primim 4,7%, primim un doi virgulă, sau unu virgulă, ca putere de cumpărare.

„Românii rămân disciplinați la economisire, dar își pierd averea reală în fonduri: îi vedem acolo, dar faptul că depozitele cresc nominal nu arată decât că populația continuă să pună bani deoparte. Asta deși într-un an în care am avut șocurile prețurilor la energie și ale acestui pachet fiscal dur, ar fi trebuit să ne arate inversul, dar știm că românul de regulă economisește”, adaugă consultantul fiscal.

Acesta concluzionează arătând faptul că atunci când avem o inflație de aproape 10% și dobânzile în jur de 4,5-5% economia la bancă devine de fapt un instrument de protecție a averii, dar este doar psihologic.

În același timp, însă, consultantul de business Bogdan Mugescu se arată sceptic în ce privește cifrele oficiale referitoare la inflație.

„Sunt de părere că în România inflația este măsurată parțial eronat și că de fapt inflația reală din piață cu care se confruntă românii în acest moment este probabil de peste 15%. Vedem cu toții ce se întâmplă cu prețurile la supermarket, cu carburantul la pompă, cu facturile la utilități, când luăm masa în oraș, când vrem să ne cumpărăm o cămașă, sau rechizite pentru copii, sau consumabile pentru casă. Prețurile nu sunt doar cu 10% mai mari, ci cu mai mult”, explică acesta.

Pe de altă parte, acesta este de acord cu faptul că dobânzile pe care le-au plătit băncile în ultimul an sunt departe de a acoperi rata oficială a inflației.

„Dobânzile din sistemul bancar nu acoperă nici pe departe inflația. Mai sunt unele produse bancare care într-un caz foarte izolat au și dobânzi care depășesc 8%, dar în general pentru perioada scurte de timp, sau este vorba despre niște bănci de rang doi sau trei ca mărime, care nu același nivel ridicat de încredere pe care le au marile bănci”, spune Bogdan Mugescu.

Prin urmare, continuă acesta, tocmai de aceea vedem o scădere a depozitelor bancare din partea populației, motiv pentru care, explică consultantul dde business, foarte mulți români s-au orientat fie către plasamentele în titluri de stat, fie către alte tipuri de investiții, motiv pentru care și avem un record în ceea ce înseamnă investitori la Bursa de Valori București ca persoane fizice, dar și în fondurile de investiții din România.

Totodată, Bogdan Mugescu atrage atenția că, în contextul actual, grija pentru finanțele personale trebuie sporită mai mult decât oricând.

„Cursul de schimb este realtiv stabil, dar am văzut ce s-a întâmplat imediat după alegeri și cum am avut o creștere bruscă pe cursul leu-euro. (Clienții, n.r.) e bine totuși să nu țină ouăle în același coș și să nu țină toți banii în depozite. Dacă ai mai mult de 100.000 de euro, nu-i ține într-o singură bancă, ține-i în mai multe bănci, ca să-i ai asigurați. Și apoi dacă ai o siguranță a veniturilor constante, încearcă să nu ții bani doar în depozit, ci să diversifici un pic sursele în care-i plasezi. Există posibilitatea să diversifici felul în care îți plasezi economiile, spre exemplu în companii solide cum sunt cele listate la BVB, mai ales cele din energie sau sistemul bancar, sau cele de utilități, sau în anumite fonduri de investiții administrate de băncile din România, care au oferit randamente mai bune în ultimii ani”, concluzionează acesta.

Ți-a plăcut articolul?

Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent