Creșterea
prețurilor combustibililor și a energiei ne duce încet, dar sigur
la sapă de lemn. Pe acest fond, datoria României urcă cu 30
miliarde lei într-o singură lună și trece de pragul de 58% din
PIB. Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că lucrurile
nu evoluează în direcția bună.
Românii plătesc la pompă combustibili mai scumpi ca bogații Europei. FOTO: Freepik
Analistul
Adrian Negrescu a remarcat faptul că România se confruntă cu o
nouă creștere a prețului carburanților. Așa s-a ajuns ca
prețurile acestora să fie mai mari decât în țări ca Spania și
Suedia. Iar diferența între veniturile suedezilor și cele ale
românilor și a companiilor din țară este uriașă.
Creșterea prețurilor combustibililor se va transmite se va resimți și pe rafturi
În același
timp, cunoscutului analist nu i-a scăpat nici lipsa de reacție a
autorităților, care se limitează la declarații spectaculoase, dar
fără a lua vreo măsură eficientă. Problema cea mare este că, în
lipsa unor măsuri, o astfel de creștere a prețurilor transmite un
nou impuls inflației, care este și așa mult mai mare decât în
orice stat membru al Uniunii Europene. Rezultatul? Românii nu mai
fac față prețurilor, sărăcia crește, iar companiile private
riscă să ajungă la marginea prăpastiei și să dea faliment.
„Asistăm,
în aceste zile, la un nou episod din seria «Cum ne sabotăm
economia». Creșterea prețului carburanților pare de neoprit, iar
autoritățile, în afară de declarații pompieristice, nu fac
aproape nimic. Dovadă
că după scumpirile din ultimele săptămâni am ajuns, din păcate,
în situația de a plăti carburanți (benzină și motorină) mai
scumpi decât în Polonia, Suedia și Spania. Și nu ne comparăm cu
ei la salarii, la costurile de producție”, a spus Adrian Negrescu.
Avem prețuri mai mari ca Luxemburg și Suedia
Deși
aparent România nu are cele mai mari prețuri, în realitate acestea
sunt mult peste limita suportabilității populației și a firmelor,
în special a celor mici și mijlocii.
„Potrivit
statisticilor, suntem abia pe locul 12 în Uniunea Europeana în
topul țărilor cu cea mai ieftină benzină, dupa Bulgaria, Croația,
Cipru, Cehia, Lituania, Luxemburg, Malta, Polonia, Slovenia, Spania
și Suedia. La
motorină stăm și mai prost. Suntem pe locul 15 dupa Bulgaria,
Croatia, Cipru, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania,
Luxemburg, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia, Spania”, a adăugat
Negrescu.
Expertul
nu s-a lăsat sub nicio formă convins de explicațiile benzinarilor,
care inventează scuze și vorbesc despre creșterea cotațiilor
internaționale. Iar argumentul lui Adrian Negrescu este imbatabil.
„Am
văzut ce spun benzinarii. Că au crescut cotațiile internaționale
pentru benzină și motorină și că, în general, costurile lor
sunt mai mari. Întrebarea logică este – sunt mai mari decât în
Spania, decât în Suedia, nu mai vorbim de Bulgaria și Polonia?”,
s-a întreat Negrescu retoric.
Românii sărăcesc, dar statul profită pe termen scurt
Statul,
autoritățile române, continuă să privească totul din turnul lor
de fildeș, fără a interveni într-un fel. Se laudă în schimb cu realizări care la o analiză mai atentă sunt inexistente. De fapt, a mai completat
Adrian Negrescu, statul este avantajat de aceste prețuri mari,
pentru că beneficiază de sume impotante din accizele și taxele
care îi ard tot mai rău la buzunare pe români.
„Aici
trebuie să intervină statul, prin Ministerul Energiei, prin
Consiliul Concurenței, să verifice care este realitatea. Este
adevărat faptul că mai mult de jumătate din prețul carburanților
este generat de taxele și impozitele percepute de stat”, a punctat
Negrescu.
În
același timp, costul de producției al energiei electrice crește de
la o zi la alta, alimentând prețurile pentru populație și agenții
economici. Cel mai bun exemplu, asupra căruia de altfel s-a oprit
Adrian Negrescu, este creșterea prețului de producție la
Hidroelectrica.
„Dincolo
de asta, se pune problema cum putem produce mai ieftin, întrebare pe
care o adresez de luni de zile producătorilor de energie electrică,
mai ales Hidroelectrica, companie care și-a permis să crească
prețul de producție cu 60% în acest an, de am ajuns la o inflație
de aproape 10%”, a mai spus Negrescu.
Ce ar fi de făcut
Adrian
Negrescu a venit și cu câteva posibile soluții pentru a limita
creșterea din zona prețurilor energiei.
„Există
soluții, se pot găsi modalități prin care să producem mai
ieftin, atât energie cât și carburanți, două elemente esențiale
în asigurarea competitivității economiei românești. Asta dacă
vrem, bineînțeles.
Eliminarea
sau aplicarea diferențiată a impozitului pe cifra de afaceri in
funcție de specificul activității și de performanțele
sectoarelor economice, anularea celebrei taxe pe construcții
speciale (taxa pe stâlp) sunt doar două exemple de decizii care pot
impacta în sens pozitiv economia”, a mai arătat Negrescu.
În
caz contrar, dacă autoritățile vor continua să nu ia măsuri, riscurile sunt majore pentru economia României.
Prețurile tot mai mari ale energiei nu vor face în final decât să
ne facă și mai puțin competitivi și să toarne plumb companiilor
românești. Iar totul se va traduce prin falimente și prin
creșterea șomajului, în paralel cu continuarea scăderii
industriei și a exporturilor României, dar și cu creșterea
inflației și a deficitului. Evident, și populația va fi tot mai
afectată, în cazul în care nu vor fi luate măsuri, iar la
problemele economice se vor adăuga și cele de natură socială.
„Cu
aceste prețuri foarte mari la energie, la carburanți, la utilități
în general, nu vom face altceva decât să ne sabotăm economia,
producția industrială, exporturile, nivelul de trai”, a încheiat
Adrian Negrescu.
Ne înfundăm în datorii
Ca și cum n-ar fi suficient, România se confruntă cu scăderea economiei, în timp ce datoria crește de la o lună la alta. Astfel, conform ultimelor date publicate de Ministerul Finanțelor, datoria guvernamentală a urcat, în iulie 2025, până la 1.070,18 miliarde lei, de la 1,039,96 miliarde de lei, atât cât era în iunie. În procente, raportat la PIB, datoria a mai crescut într-o singură lună la 58,9%, de la 57,3% în iunie.