Potrivit declarațiilor ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, care au confirmat poziția Comisiei Europene, România și-a respectat, în ochii Bruxelles-ului angajamentele fiscale asumate la începutul verii. Deși procedura de deficit excesiv rămâne încă „în suspensie”, nu se mai pune problema tăierii fondurilor europene, țara noastră păstrându-și accesul deplin la finanțările esențiale pentru dezvoltare. Acesta este doar unul din semnalele pozitive care au circulat în presă săptămâna aceasta, alături de încasările mai mari din TVA, cu aproape 5 miliarde de euro peste nivelul de anul trecut, precum și o revitalizare modestă, dar importantă, al sectoarelor strategice precum cel industrial sau al construcțiilor, în ultimele luni.
Problema este că, la nivel intern, revitalizarea economiei nu este resimțită la fel de cetățeanul de rând și de sectorul privat, iar reformele încă la nivelul de promisiune din partea Guvernului întârzie să apară pentru a restabili o marjă de echitate și echilibru economic la firul ierbii. Potrivit economistului și profesorului universitar Christian Năsulea, deși e îmbucurător că primim mesaje pozitive de la autorități și de la UE, politicienii mai au încă foarte mult de muncă până ca România să se prezinte și cetățenilor săi ca o țară cu mecanisme eficiente de funcționare și cu o economie performantă.
„Evaluarea de azi a Comisiei este un nou rezultat important, care validează efortul intens de consolidare fiscală realizat în ultimele luni. România se aliniază grupului de state membre care își respectă traiectoriile bugetare – un semnal de stabilitate și credibilitate la nivel european”, declara marți Alexandru Nazare pe pagina sa de Facebook. Potrivit acestuia, principalele concluzii transmise de Comisia Europeanǎ sunt că România este evaluată ca fiind conformă cu regulile fiscale ale UE în 2025–2026, că procedura de deficit excesiv este menținută în suspensie, fără pași suplimentari în această etapǎ și, cel mai important, fără riscul de suspendare a fondurilor europene și mai ales că procesul de consolidare fiscală este unul vizibil, estimările confirmând că deficitul se va reduce în anii următori.
„Odată cu menținerea fondurilor europene și consolidarea credibilității fiscale, România poate aspira la accelerarea marilor investiții din PNRR și bugetul UE, creșterea competitivității economiei românești în context european, consolidarea unei economii reziliente, capabile să susțină inovarea, digitalizarea și tranziția verde, dar și la o prezență mai puternică în dezbaterile privind viitorul guvernanței economice la nivelul UE”, a mai adăugat Nazare.
În plus, Ministerul de Finanțe a confirmat și că ANAF a colectat peste 94 de miliarde de lei din TVA în primele 9 luni din an, din care doar în iulie – septembrie încasările au depășit 35 miliarde de lei, lei. Încasările din TVA aferente trimestrului III au fost mai mari cu 6,7 miliarde de lei, din care 4,5 miliarde de lei reprezintă încasările suplimentare din trimestrul III 2025 (iulie-septembrie). „Practic, datele arată clar: creșterea încasărilor TVA vine masiv din T3, adică datorită eforturilor Guvernului și noului management ANAF din ultimele luni”, susține ministrul.
apartamente de vanzare bucuresti 3 camereGrafic diferențiat pentru colectarea TVA aferentă anilor 2024 și 2025. Sursa: Facebook.com/Alexandru Nazare
Potrivit explicațiilor oferite de Christian Năsulea, profesor de economie mondială în cadrul ASE și al Universității din București, creșterea nivelului de colectare al TVA este mai ales o veste bună fiindcă în indicii prețurilor de consum sunt și produse care nu sunt supuse TVA-ului, și atunci pe baza modelelor folosite de economiști pentru a evalua cât de mare este fenomenul colectării taxei pe valoare adăugată, reiese că această creștere a colectării este mai ridicată decât nivelul contribuției TVA la indicele prețurilor de consum, adică putem vorbi cu adevărat de o suplimentare care depășește inflația. „Suntem, deja, peste inflație. Dar mai există problema rambursărilor de TVA. Vorbim de un sistem complicat care implică faptul că după o lună sau un anumit trimestru, cifrele rezultate nu reflectă cu precizie situația mișcărilor de TVA din luna sau trimestrul respectiv. Cifrele Ministerului de Finanțe arată totuși că, în ciuda unor rambursări foarte mari de TVA, adică datoriile pe care Statul Român le avea la unele firme din perioade anterioare au fost deja achitate, astfel că ne putem referi de TVA net încasat de România. Ceea ce este o veste și mai încurajatoare, fiindcă înseamnă că ceva funcționează suficient de bine încât să putem să ne bazăm pe rezultatele pe care le avem acum în față”, a explicat profesorul de economie.
Economistul a explicat însă că un alt aspect important ține de faptul că pe cetățenii români îi interesează ca Statul să nu mai aibă deficit, pentru a nu se mai împrumuta în numele lor, dar în același timp nu finanțele statului sunt principala lor preocupare. „Nu e ca și cum un stat care reușește să colecteze mai mulți bani face automat tuturor un bine. Până la urmă, Statul Român colectează acei bani de la noi și există un echilibru foarte important de menținut între un buget al Statului care să fie cât mai sănătos construit și care să nu aibă dezechilibre și să nu meargă pe deficit, și un nivel al taxării care să permită banilor să rămână acolo unde sunt folosiți cel mai eficient, adică în mâinile cetățenilor și al firmelor care au avut capacitatea să producă acei bani, ulterior impozitați. Este dificil de spus dacă ne aflăm într-un punct mai bun decât cel în care ne aflam anterior pentru că avem un nivel al sănătății finanțelor publice care pare să meargă spre o consolidare, dar vine parțial și cu prețul faptului că noi dăm mai mulți bani pentru ca Statul să poată să înceapă măcar această consolidare bugetare. Nu trebuie să uităm să le aducem aminte politicienilor că trebuie să se abțină de la a cheltui prea mulți din banii noștri în așa fel încât să rezolve problemele, ca să nu se reverse consecințele negative ale slabei funcționări a Statului și în economia reală și în viața de zi cu zi a oamenilor. Acesta este tabloul de ansamblu atunci când ne uităm la aceste evoluții și cifre care arată perspective mai bune pentru funcționarea economiei românești, cel puțin pe termen mediu și lung”, a explicat Christian Năsulea.
Ce lipsește în politicile impuse de Guvern pentru a consolida macroeconomic România fără împovărarea excesivă a populației și sectorului privat
Semnalele venite din partea Ministerului de Finanțe și de la Bruxelles, cu privire la ridicarea riscului de pierdere a fondurilor europene și a situației îmbunătățite cu privire la procedura de deficit excesiv sunt departe însă de a rezolva concret, simțitor, problemele cu care se confruntă România în prezent, cu batere lungă, atât în trecut, cât și în viitor. Întrebat de jurnaliștii Ziare.com cum arată de fapt în prezent rezultatele măsurilor fiscal-bugetare în tabloul economic din prezent și ce lipsește României pentru a se regla economic, profesorul de economie mondială a declarat că „este limpede că adevăratele măsuri care vor duce la o îndreptare a parcursului economic al României sunt cele care vizează reducerea cheltuielilor Statului. Deocamdată nu pot să arăt cu degetul către o măsură anume care a fost deja implementată și care să producă efecte importante din punct de vedere al consolidării bugetare și echilibrării finanțelor publice. Așteptăm în continuare să vedem toate aceste promisiuni deocamdată care țin de reducerea cheltuielilor din administrația locală, de o reformă foarte serioasă de care este nevoie când vine vorba de companiile de stat. Momentan, așteptăm”, a punctat Năsulea.
Cât despre macroeconomie, anul 2025 cel mai probabil se va încheia aproape de parametrii ceruți pentru țara noastră de instituțiile europene, cu toate că rata inflației va fi mult mai mare decât ceea ce sperau autoritățile române în prima jumătate a anului, însă cu un deficit bugetar care va fi probabil în marja a 8,5%.
„Nu cred că acestea mai sunt lucrurile care contează foarte tare având în vedere modul în care par să se poziționeze o serie întreagă de instituții internaționale sau mulți dintre partenerii externi ai țării noastre. Cele mai importante lucruri pe care trebuie să le vedem în continuare ține tocmai de reducerea cheltuielilor. Nu vreau să le mai spun reforme, pentru că reforma înseamnă o creștere a nivelului de eficiență, o regândire mai profundă a sistemelor Statului și cu efecte pe termen mai lung. Însă acum, pe termen scurt, ca să se materializeze perspectivele optimiste ale analiștilor internaționali cu privire la țara noastră, trebuie să arătăm că intenționăm să reducem din ineficiențe. Am mai putea, totodată, să reducem din povara non-fiscală aplicată Statului Român. Adică să reducem din proceduri, din birocrație, să digitalizăm, cu toate că termenul a intrat în dizgrație, după ce am vorbit de digitalizare fără să se întâmple ceva concret în acest sens. Avem nevoie de digitalizare, dar nu cu cererea online depusă la etajul 4, că asta este gluma pe care o auzim foarte des la noi în țară”, a mai punctat analistul, adăugând, că, în definitiv cetățeanului trebuie să-i fie și lui mai ușor, pe măsură ce reformele reduc din ineficiența din economie și din costurile pentru cetățeanul de rând și antreprenori.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent