Ilie Bolojan, lei românești / FOTO: captură video „Ce se întâmplă” (YouTube), Ziare.com
Premierul Ilie Bolojan a declarat recent că este foarte probabil ca bugetul pentru anul viitor să nu fie finalizat în decembrie și să fie amânat pentru ianuarie, deoarece înainte de adoptarea lui trebuie aprobate toate legile care să asigure „un buget predictibil”.
Ziare.com a luat legătura cu analistul economic Adrian Negrescu pentru a ne explica la ce ne putem aștepta pentru bugetul de anul următor.
„Având în vedere viziunile economice ale premierului Bolojan, legea bugetului pe 2026 va pleca, cel mai probabil, de la o țintă foarte clară: o reducere de cheltuieli de 50 de miliarde de lei, adică aproximativ 10 miliarde de euro. Asta pentru că va miza pe obiectivul de a ne încadra în ținta de deficit de 6,4%. De unde vor lua autoritățile acești bani rămâne, într-adevăr, un mister pe care doar forma concretă a legii bugetului îl va elucida”, a transmis analistul economic.
Anul concedierilor în masă sau al tăierilor salariale pentru bugetari?
Premierul a transmis recent că pachetul de reformă în administrație include o „anvelopă de recomandare”: toate ministerele trebuie să urmărească pentru anul viitor o reducere a cheltuielilor de până la 10% din fondul salarial comparativ cu acest an. El a subliniat că asta nu înseamnă neapărat concedieri — unele ministere vor reduce personal doar dacă analiza arată că există personal excedentar, în timp ce altele pot economisi prin limitarea sporurilor sau prin alte măsuri similare.
apartamente de vanzare bucuresti 3 camere
Analistul Adrian Negrescu a precizat că nu putem exclude varianta ca tăierile salariale să aibă loc, simultan, cu o serie de concedieri.
„Probabil statul va tăia din cheltuielile cu bunuri și servicii, din cheltuielile de investiții și va reduce anvelopa salarială în sectorul bugetar, în așa fel încât cheltuielile să fie reduse cu minim 20 de miliarde de lei din factura totală de 50 de miliarde. Alte 30 de miliarde de lei vor veni probabil din reducerea evaziunii fiscale, din creșterea unor taxe sau din modificările fiscale pe care le vom vedea în perioada următoare. În esență, aproximativ 30 de miliarde trebuie să vină din creșterea veniturilor la buget și din combaterea evaziunii fiscale.
Totuși, trebuie să fim realiști: vor exista disponibilizări în sectorul bugetar — fie prin eliminarea unor posturi neocupate, fie prin alte măsuri — poate 10–15.000 de posturi sau mai mult, și aceste disponibilizări sunt greu de evitat în contextul unei consolidări fiscale serioase.
Alternativa la aceste reduceri de cheltuieli ar fi majorarea taxelor — ceea ce probabil nimeni nu își dorește, având în vedere situația economică — sau ca România să găsească soluții pentru a se împrumuta suplimentar peste cele aproape 45 de miliarde de euro pe care va trebui să le împrumute anul viitor”, a transmis acesta.
Dilema Guvernului Bolojan
Fie că Executivul va tăia din cheltuieli, va majora taxe sau se va împrumuta mai mult, tensiunile sociale vor crește. Până acum, Guvernul condus de Ilie Bolojan a mutat povara măsurilor de austeritate în special asupra populației vulnerabile, refuzând categoric măsuri precum creșterea taxelor corporațiilor sau impozitarea progresivă.
Analistul economic Adrian Negrescu a explicat compromisul la care va ajunge Ilie Bolojan, pentru a calma opinia publică și a nu deranja mediul privat.
„Soluția la care va ajunge, foarte probabil, e să taie din bugetele instituțiilor, prin legea bugetului, în așa fel încât să eviți, pe cât posibil, tăieri brute din cheltuielile salariale. Adică să limitezi cheltuielile cu bunuri și servicii, să amâni sau să reproiectezi investițiile neesențiale și să optimizezi cheltuielile din sectorul bugetar astfel încât să nu afectezi veniturile oamenilor pe termen scurt.
Contează foarte mult să jongleze cu măsurile, astfel încât impactul social să fie cât mai mic. De aceea Ministerul Muncii ar trebui, de exemplu, să pregătească programe de reconversie profesională şi de formare gratuite pentru persoanele afectate, iar alte instituții să vină cu niște cursuri de recalificare pentru cei disponibilizați, pentru a nu genera o problemă socială severă — mulți dintre cei care ar rămâne fără loc de muncă au credite, familii și obligații financiare”, a continuat analistul.
Paradoxul generat de slaba colectare a taxelor: Cheltuim foarte puțin cu bugetarii raportat la PIB, dar enorm raportat la bugetul Guvernului
Deși raportat la PIB cheltuielile cu angajații din sectorul public sunt relativ reduse față de alte state din UE, în structura bugetului guvernamental ele ocupă unul dintre cele mai mari procente din întregul bloc comunitar. Prin urmare, problema principală pentru care nu ne ajung banii pentru bugetari nu e că ar fi prea mulți sau ar avea salarii prea mari, ci faptul că ANAF-ul nu colectează suficient de mulți bani la buget.
Economistul Adrian Negrescu punctează totuși asupra pașilor făcuți de Ministerul Finanțelor pentru a îmbunătăți colectarea.
„S-au făcut pași importanți la Ministerul Finanțelor spre digitalizarea operațiunilor fiscale. În prezent, Ministerul are acces la date despre facturi și bonuri fiscale care circulă în economie; contează foarte mult modul în care interpretează aceste date și cum construiește analize de risc pentru a identifica operațiunile ne-fiscalizate. Problema majoră rămâne evaziunea, în special fraudele tip „carusel” pe TVA: avem o neîncasare la TVA de aproape 9 miliarde de euro pe an din astfel de scheme. Sper ca în 2026 capacitatea de identificare și blocare a acestor companii să fie mult mai bună, iar modificările fiscale din pachetele legislative care vizează insolvența și funcționarea anumitor firme să pună piedici celor care în prezent evită plata taxelor.
În acest moment, cheltuielile cu salarizarea din sectorul bugetar sunt în jur de 160 de miliarde de lei, iar cheltuielile sociale (pensii etc.) se ridică la circa 220 de miliarde. Împreună acestea absorb o mare parte din veniturile statului — cam 90% din ce se încasează din taxe și impozite. Pe deasupra, statul plătește dobânzi semnificative la împrumuturi — în 2025 sunt estimări de ordinul a 13 miliarde de euro pentru dobânzi — și, din păcate, o parte importantă din cheltuieli este acoperită prin împrumut. Un leu din trei cheltuiți acum de stat este, în esență, împrumutat, pentru că permitem companiilor să facă evaziune fiscală”, a conchis Adrian Negrescu.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent