Hidroenergia a salvat România în ultimele 24 de ore de la colapsul sistemului energetic, după incidentul de la Barajul Paltinu și oprirea Centralei Electrotermice de la Brazi, exact în momentul în care vântul și soarele au dispărut complet din balanța electroenergetică națională, susține președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță.
‘Aceasta este realitatea care de la cele mai înalte funcții în stat este ignorată, în timp ce întârzie sau blochează finalizarea hidrocentralelor și repetă obsesiv că ‘mai bine, vom face parcuri fotovoltaice decât să finalizăm hidrocentralele’. Acest episod este un avertisment dur: fără hidro, țara posibil să fi fost în beznă. Iar dacă proiectele existente rămân blocate, data viitoare posibil să nu mai avem norocul de acum. Nu mai e vorba de dezbateri. E vorba de securitatea energetică a României și de siguranța cetățeanului. Cine nu vrea să recunoască asta va deveni parte din problemă’, a transmis șeful AEI, într-un comunicat remis joi, 4 decembrie.
Potrivit acestuia, hidrocentralele începute și nefinalizate sunt investiții publice valoroase, resurse energetice neexploatate și instrumente esențiale în lupta împotriva secetei și inundațiilor.
‘România se află astăzi într-un moment de răscruce când vine vorba de gestionarea resurselor de apă, a producției interne de energie și a protecției populației împotriva fenomenelor extreme. În timp ce unele proiecte hidroenergetice au fost stopate sau amânate, realitatea ultimilor ani arată clar că nevoia de a finaliza aceste lucrări nu a fost niciodată mai urgentă. Hidrocentralele începute și nefinalizate nu sunt doar șantiere abandonate, ci investiții publice valoroase, resurse energetice neexploatate și instrumente esențiale în lupta împotriva secetei și inundațiilor’, spune Chisăliță.
Construcția hidrocentralelor nefinalizate, arată el, a fost realizată din prețul cu energia electrică plătită de consumatorii români. Astfel, ‘în cei 38 de ani în medie de construcție a acestor hidrocentrale, considerând ponderea consumului de energie electrică medie a populației de 20%, estimăm că fiecare consumator casnic a achitat în medie circa 120 lei pentru a susține aceste lucrări’.
Citeste toate stirile despre Peste 100.000 de oameni din două județe n-au apă potabilă
‘Costurile pentru demolarea a șapte hidrocentrale sunt dependente de mulți factori – dimensiune, vechime, amplasare, mediul înconjurător, necesitatea remedierii mediului, sedimente, infrastructura etc.
Plecând de la costurile demolărilor de astfel de amenajări hidrotehnice în SUA, pot sări la sute de milioane dolari/hidrocentrală. Considerând costurile de demolare a hidrocentralelor și readucerea terenurilor la forma inițială, de circa 200 – 300 milioane dolari/hidrocentrală, rezultă că pentru 7 hidrocentrale ar fi necesari circa 1,6 miliarde de dolari.
Astfel, în situația în care se va lua această hotărâre românii vor achita aceste sume, respectiv estimăm că fiecare consumator casnic ar achita în medie circa 160 lei pentru a demola aceste hidrocentrale. În același timp, continuarea și finalizarea lucrărilor estimăm că ar determina achitarea în medie de 3,2 de lei de fiecare consumator în următorii 10 ani’, se precizează în comunicat.
Președintele AEI susține că demolarea hidrocentralelor ar fi mult mai scumpă decât finalizarea lor, fiind necesară a fi plătită de fiecare român, iar sumele deja investite s-ar pierde definitiv.
Pe de altă parte, hidrocentralele și lacurile de acumulare au un rol fundamental în combaterea secetei, în condițiile în care reduc de două-trei ori perioadele în care debitele râurilor scad la nivel critic, asigură cu apă localitățile în perioadele secetoase și permit menținerea unui debit minim ecologic și sprijină irigațiile în lunile de vară.
Totodată, prin finalizarea amenajărilor hidrotehnice din Moldova, volumul de apă stocabil ar crește cu peste 1 miliard metri cubi, ceea ce ar reduce efectele secetei hidrologice cu peste 60%.
‘România a triplat în ultimii 50 de ani numărul persoanelor racordate la rețeaua publică de apă, însă această extindere masivă nu a fost însoțită de dezvoltarea unor surse noi de alimentare. Nu s-au construit acumulări sau baraje noi, iar în multe localități fântânile gospodăriilor racordate au fost închise, reducând alternativele oamenilor.
În aceste condiții, presiunea asupra surselor de apă existente crește semnificativ, iar sustenabilitatea sistemului devine tot mai incertă în lipsa realizării acumulărilor de apă (…) La aceasta se adaugă faptul că populația urbană folosește din ce în ce mai multă apă potabilă, din cauza creșterii nivelului de trai și a conectării rețelelor moderne. În 1990, consumul mediu era de circa 120 litri/persoană/zi; în 2024, se apropie de 160 litri/persoană/zi în marile orașe’, conform comunicatului.
Doar pentru Moldova, problema generată de blocarea/întârzierea amenajărilor hidrotehnice înseamnă circa 500 localități care vor fi afectate de lipsa apei, aproape 400.000 de persoane care vor fi afectate direct de lipsa apei, riscul ca zeci de persoane să fie rănite sau să decedeze, mii de locuințe pentru care există posibilitatea reală de a fi distruse, creșterea importurilor nete (hidrocentralele existente pot reduce importurile cu aproximativ 25% considerând importurile anului 2024), obligă plata cu 3-5% mai mult pentru energia electrică, urmare a dezechilibrelor care nu pot să fie eliminate prin funcționarea acestor hidrocentrale.
Resursa de apă a României s-a redus de la 2.200 m3/locuitor/an la aproximativ 1.800 m3/locuitor/an în ultimele decenii, atenționează Dumitru Chisăliță. În ritmul actual, țara riscă să ajungă sub pragul de stres hidric până în 2050. În acest context, finalizarea hidrocentralelor este una dintre câteva măsuri care combină: adaptarea la variabilitatea climatică, producerea de energie regenerabilă, managementul integrat al resurselor de apă.
România nu mai poate permite să lase la jumătate proiectele care devin tot mai necesare, avertizează Chisăliță.
În opinia oficialului AEI, decizia privind viitorul acestor proiecte trebuie să fie luată de români, în mod informat.
‘Finalizarea hidrocentralelor ar aduce energie mai ieftină, mai puține inundații, reducerea lipsei apei pentru populație și agricultură, diminuarea efectului perioadelor de secetă, precum și valorificarea investițiilor deja făcute.
Oprirea lor ar implica costuri mari de demolare care ar trebui achitate de fiecare român, pierderea producției energetice și menținerea vulnerabilității hidrologice. Hidrocentralele începute sunt investiții importante, cu beneficii potențiale pentru energie, gestionarea apei și siguranța comunităților, dar și cu responsabilitățile majore privind protecția mediului și respectarea legislației.
De aceea, România are nevoie de o hotărâre matură, transparentă și bazată pe date, care să pună în balanță atât interesul public și securitatea energetică, cât și protejarea mediului, astfel încât soluția aleasă să fie cu adevărat în beneficiul cetățenilor și al naturii’, transmite el.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent
Peste 100.000 de oameni din două județe n-au apă potabilă