Rusia a anulat,
vineri, acordurile militare semnate cu Portugalia, Franța și Canada după
căderea URSS, marcând o nouă etapă în deteriorarea relațiilor cu NATO. Decizia
survine pe fondul războiului din Ucraina și al tensiunilor tot mai pronunțate
dintre Moscova și Occident.
Vladimir Putin a anulat acordurile militare istorice cu Franţa, Portugalia şi Canada. FOTO: EPA-EFE
Relațiile dintre
Rusia și statele membre NATO continuă să se tensioneze, odată cu decizia
Kremlinului de a anula trei acorduri istorice de cooperare militară încheiate
cu Portugalia, Franța și Canada în perioada de deschidere care a urmat
destrămării Uniunii Sovietice.
Anunțul a fost
făcut vineri, 5 decembrie, printr-un decret publicat la Moscova, și marchează încă
o uşă închisă în dialogul cu Occidentul.
Vladimir Putin demolează moștenirea perioadei Gorbaciov – Elțîn
Acordurile, aflate
în vigoare de mai multe decenii, au fost semnate într-o epocă în care Rusia
căuta să construiască punți de legătură şi colaborare cu NATO și să-și
redefinească rolul în arhitectura de securitate europeană.
Autoritățile ruse
susțin astăzi că aceste documente „nu mai
sunt relevante din punct de vedere strategic”, într-un context în care
războiul din Ucraina intră în al patrulea an, iar relațiile Moscovei cu
Occidentul se afundă într-o criză profundă, notează Euronews.
* Primul dintre
acordurile anulate vineri, 5 decembrie, cel cu Canada, datează din 1989, o
perioadă marcată de prăbușirea Zidului Berlinului și de încercările liderului
sovietic Mihail Gorbaciov de a redefini relațiile cu statele occidentale.
Era momentul în
care se conturau primele semne ale încheierii Războiului Rece, iar cooperarea
militară părea un obiectiv posibil.
* Patru ani mai
târziu, în 1994, Rusia semna acordul cu Franța. Președintele de atunci, Boris
Elțîn, urmărea integrarea țării sale într-un sistem european de securitate și
chiar lua în calcul ideea unei relații speciale cu NATO.
Documentele
parafate cu Franța prevedeau consultări în perioade de criză și promovau ideea
unei „rețele de pace și solidaritate” pe
continent.
* Acordul cu
Portugalia, încheiat în anul 2000, a venit într-o perioadă descrisă de istorici
drept una dintre cele mai bune pentru relațiile bilaterale ruso-portugheze,
marcate de vizite oficiale la nivel înalt, în ciuda apartenenței Lisabonei la
NATO.
Rusia îşi
recalibrează strategia în raporturile cu Occidentul
În ultimii ani,
însă, sub conducerea lui Vladimir Putin, Rusia a adoptat o poziție tot mai
ostilă față de NATO, acuzând Alianța că avansează către granițele ruse și
prezentând Occidentul drept responsabil pentru deteriorarea stabilității
regionale. Mai mult, fără să furnizeze nicio dovadă care să susțină aceste
afirmații, Moscova a folosit aceste argumente pentru a justifica invazia
Ucrainei, în 2022.
Tensiunile au
escaladat și în iulie, când premierul Mihail Mișustin a anulat un acord din
1996 privind cooperarea militaro-tehnică cu Germania, ministerul rus de Externe
acuzând atunci Berlinul de o „politică
deschis ostilă” și de „aspirații
militariste din ce în ce mai agresive”.
Posibilul motiv din spatele
deciziei de vineri
Pe lângă opoziția
Moscovei față de o eventuală aderare a Ucrainei la NATO, una dintre cerinţele
Rusiei expuse în proiectul acordului de pace propus de SUA este şi cea
privitoare la garanţii privind blocarea extinderii NATO, ceea ce a stârnit
îngrijorări nu doar în Ucraina, ci la nivel internaţional, pentru că acest
lucru ar permite Rusiei să pregătească o nouă invazie.
În paralel, statele
occidentale caută soluții pentru a finanța sprijinul acordat Ucrainei, iar
Portugalia și Franța, statele cu care Kremlinul a rupt acordurile militare
vineri, susțin propunerile Comisiei Europene privind utilizarea activelor
rusești înghețate pentru a garanta împrumuturi destinate Ucrainei.
Vă reamintim că aproximativ
210 miliarde de euro din fondurile statului rus sunt blocate în UE, majoritatea
la Euroclear în Belgia, iar Uniunea Europeană analizează în prezent
modalitățile legale prin care aceste fonduri ar putea fi direcționate către
Kiev.