Instituțiile Uniunii Europene au ajuns luni la un acord privind o propunere de reducere a normelor ecologice, după ce regulile verzi introduse de Ursula von der Leyen au sufocat companiile europene cu birocrație și le-au redus competitivitatea față de companiile din afara UE, care nu trebuiau să se supună acelorași cerințe de decarbonizare și raportare.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
– articolul continuă mai jos –
Politico scrie că acordul reprezintă o victorie legislativă importantă pentru președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în eforturile sale de a reduce birocrația pentru întreprinderi, una dintre misiunile definitorii ale celui de-al doilea mandat al său.
Amintim însă că politicile privind decarbonizarea au fost introduse de însăși Ursula von der Leyen în primul mandat la șefia Comisiei Europene. În 2019, Comisia condusă de von der Leyen a anunțat celebrul „Green Deal”, Pactul verde european, ca o strategie de creștere masivă pentru a face UE neutră din punct de vedere climatic până în 2050, concentrându-se pe transformarea economiei cu politici pentru energie curată, economie circulară, transport durabil și biodiversitate, cu obiectivul de a reduce emisiile cu 55% până în 2030 și de a asigura o tranziție echitabilă și competitivă cu investiții semnificative și noi reglementări, cum ar fi Legea privind clima.
ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești
Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?
ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă
Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?
Aceste scopuri nobile ca principiu au dus însă la o încetinire puternică a inovării și vitezei cu care se dezvoltă companiile europene, în urma birocrației excesive la care au fost supuse, alături de normele ecologice cu scop de decarbonizare care le-au fost impuse.
Ce schimbări aduce acordul
Noua lege, prima dintr-o serie de proiecte de lege omnibus de simplificare, va reduce semnificativ domeniul de aplicare al normelor privind divulgarea informațiilor referitoare la sustenabilitatea întreprinderilor, introduse în ultima legislatură.
Scopul reducerii birocrației este de a stimula competitivitatea întreprinderilor europene și de a impulsiona creșterea economică.
Peste 80% dintre companiile europene vor fi scutite de obligațiile de raportare în materie de mediu, conform acordului agreat marți.
Acordul încheie un an de negocieri intense între factorii de decizie din UE, investitori, întreprinderi și societatea civilă, care au dezbătut în ce măsură să reducă obligațiile de raportare ale întreprinderilor cu privire la impactul activităților și lanțurilor lor de aprovizionare asupra mediului, în timp ce efectele schimbărilor climatice în Europa se agravau.
Propus de Comisie în februarie anul trecut, omnibusul este conceput pentru a răspunde preocupărilor întreprinderilor cu privire la faptul că documentele necesare pentru a respecta legislația UE sunt costisitoare și nedrepte.
Multe companii au dat vina pe legislația ecologică excesivă a Europei și pe restricțiile pe care le impune asupra activității comerciale din regiune pentru creșterea economică scăzută și pierderea locurilor de muncă, împiedicându-le să concureze cu rivalii din SUA și China.
Acordul încheiat de negociatorii din Parlamentul European, Consiliul UE și Comisia include modificări ale două acte legislative cheie din arsenalul de norme ecologice al UE: Directiva privind raportarea sustenabilității corporative (CSRD) și Directiva privind diligența necesară în materie de sustenabilitate corporativă (CSDDD).
Regulile inițiale impuneau întreprinderilor mari și mici să colecteze și să publice date privind emisiile de gaze cu efect de seră, consumul de apă, impactul creșterii temperaturilor asupra condițiilor de muncă, scurgerile de substanțe chimice și respectarea drepturilor omului și a legislației muncii de către furnizorii lor, care sunt adesea răspândiți pe tot globul.
Acum, regulile de raportare se vor aplica numai companiilor cu peste 1.000 de angajați și o cifră de afaceri netă de 450 de milioane de euro, în timp ce numai cele mai mari companii – cu 5.000 de angajați și o cifră de afaceri netă de cel puțin 1,5 miliarde de euro – sunt supuse obligațiilor de diligență în lanțul de aprovizionare.
De asemenea, acestea nu sunt obligate să adopte planuri de tranziție, cu detalii privind modul în care intenționează să își adapteze modelul de afaceri pentru a atinge obiectivele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.
Este important de menționat că factorii de decizie au eliminat un cadru juridic la nivelul UE care permitea cetățenilor să tragă la răspundere întreprinderile pentru impactul lanțurilor lor de aprovizionare asupra drepturilor omului sau ecosistemelor locale.
Deputații europeni au încă un cuvânt de spus cu privire la adoptarea sau respingerea acordului, votul final fiind programat pentru 16 decembrie. Aceasta înseamnă că legislatorii au șansa de a respinge ceea ce au convenit colegiuitorii, dacă consideră că este prea departe de poziția lor inițială.
„Acesta este un pas important către obiectivul nostru comun de a crea un mediu de afaceri mai favorabil pentru a ajuta companiile noastre să crească și să inoveze”, a declarat Marie Bjerre, ministrul danez pentru afaceri europene. Danemarca, care deține președinția Consiliului UE până la sfârșitul anului, a condus negocierile în numele guvernelor UE.
„Acest acord aduce o reducere istorică a costurilor”, a declarat Jörgen Warborn, membru al PPE, care a condus negocierile în Parlament. „Am obținut ceva foarte bun pentru întreprinderile din Europa… Sper că acest pachet omnibus va ajunge la destinația finală săptămâna viitoare la Strasbourg, unde îl vom vota în plen.”
PPE a încălcat cordonul sanitar și a colaborat cu extrema dreaptă
La nivel politic, victoria a adus însă un compromis politic major și a perturbat echilibrul de putere în Parlament, deoarece Partidul Popular European (PPE) de centru-dreapta a trebuit să se alieze cu extrema dreaptă pentru a obține acest acord.
PPE a încălcat așa-numitul cordon sanitar, o regulă nescrisă care interzice partidelor mainstream să colaboreze cu extrema dreaptă.
Aceasta a creat un precedent pentru viitoarea activitate legislativă în Europa, în contextul în care blocul se confruntă cu priorități uneori contradictorii, precum stimularea creșterii economice și promovarea tranziției ecologice.